Ştiinţe <strong>Medicale</strong>bărbaţi și 19 femei, cu vârsta medie <strong>de</strong> 37.5 și, respectiv,39.2 ani). Pacienţii examinaţi au fost repartizaţi în3 grupuri, în conformitate cu tipul <strong>de</strong> cefalee prezent:I grup a inclus bolnavii cu SM și cefalee <strong>de</strong> tip tensional– 10 pacienţi (45.45%), al II-lea grup: SM și cefalee<strong>de</strong> tip migrenos – 8 persoane (36.36%), al III-lea grup:SM asociată cu cefalee <strong>de</strong> tip tensional și migrenă – 4pacienţi (8.1%).S-a observat o prevalenţă înaltă a cefaleei <strong>de</strong> tiptensional la 10 din cei 22 <strong>de</strong> pacienţi (45.45%), dintrecare cefalee <strong>de</strong> tip tensional cronică asociată cu sensibilitatepericraniană la 7 pacienţi, cefalee <strong>de</strong> tip tensionalepisodică frecventă – la 2 pacienţi, cefalee <strong>de</strong> tiptensional episodică rară – la 1 pacient. Analiza stratificatăpe vârste a stabilit o prevalenţă înaltă a cefaleei<strong>de</strong> tip tensional la bolnavii cu SM
112rent-remisivă au acuzat cefalee 8 pacienţi, primarprogresivă– 3, iar cu forma secundar-progresivă – 6pacienţi.Pentru ilustrarea rezultatelor, prezentăm următoareadiagramă și IRM- ul unui pacient care suferea<strong>de</strong> cefalee <strong>de</strong> tip migrenos anterior îmbolnăvirii <strong>de</strong>SM cu leziuni <strong>de</strong>mielinizante în regiunea trunchiuluicerebral.Discuţii. În scleroza multiplă (SM), tipurile <strong>de</strong>durere cronică au fost clasificate în: durere neuropatăcentrală, durere lombară, spasme tonice dolore și cefalee(O’Connor et al., 2008). Svendsen și colaboratoriiîn 2005 au <strong>de</strong>terminat că pacienţii cu SM și durereau un scor diminuat în toate dimensiunile “SF-36”(chestionar <strong>de</strong> evaluare a calităţii vieţii).Diferiţi autori au raportat o asociere posibilă întreSM și cefalee (Haas D. et al., 1993) nu doar în timpulrecidivelor acute, ci și la pacienţii stabili din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re clinic (Rolak R., 1990). Printre diferitele forme<strong>de</strong> cefalee care pot afecta pacienţii cu SM, cefaleea <strong>de</strong>tip migrenos poate ajunge la o inci<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> până la34% (Gee J. et al., 2005).Pacienţii cu SM și migrenă au <strong>de</strong>monstrat maimulte leziuni în substanţa nigra și substanţa cenușieperiapeductală <strong>de</strong>cât cei care aveau doar migrenă(Katzarava Z., 2007). Acest fapt sugerează i<strong>de</strong>ea căafectarea acestor nuclei ai trunchiului cerebral au avutun rol important în geneza migrenei, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>cauza leziunii. Nucleul roșu este implicat în nocicepţie,<strong>de</strong>oarece el primește impulsuri <strong>de</strong> la substanţa cenușieperiapeductală și le proiectează în diferite regiuniale măduvei spinării (Bernays R., et al.1988). Neuroniidin substanţa nigra, proiectaţi către substanţa cenușieperiapeductală, sunt consi<strong>de</strong>raţi a fi în centrul reţeleineuronale antinociceptive (Fields H. et al. 1994).Studii recente au <strong>de</strong>monstrat o homeostază anormalăa fierului din nucleul roșu, substanţa nigra șisubstanţa cenușie periapeductală la pacenţii cu migrenă(Welch K.M., et al., 2001) și au <strong>de</strong>terminat oinci<strong>de</strong>nţă înaltă a migrenei la pacienţii cu SM și leziuniîn mezencefal și substanţa cenușie periapeductală.Studiile prin tomografie cu emisie <strong>de</strong> pozitroni auraportat activare în substanţa cenușie periapeductală,nucleul dorsal al rafeului și locus ceruleus pe parcursulatacului <strong>de</strong> migrenă, pe când investigaţiile prinIRM funcţională au <strong>de</strong>monstrat modificări tranzitorii<strong>de</strong> activare în nucleul roșu și substanţa cenușie periapeductalăîn timpul atacurilor <strong>de</strong> migrenă spontanecu aură și cele provocate <strong>de</strong> triggeri (Aurora S., et al.,2002). Ipoteze <strong>de</strong> elucidare a fiziopatologiei migreneiau fost enunţate <strong>de</strong> către Cao Y. și colegii în 2002, prinremarcarea creșterii semnalului la nivelul trunchiuluicerebral, precedând-o pe cea din cortex, cu implicareastructurilor nucleului roșu, substanţei nigra, locus ceruleusși substanţei negre periapeductale, în 10 din 12Buletinul AŞMcazuri examinate. Cea mai plauzibilă explicaţie pentruaceste modificări este accea că ele ar putea rezulta dinischemia cauzată <strong>de</strong> reducerile repetate ale fluxuluisangvin, care pot persista ore întregi pe parcursul atacului<strong>de</strong> migrenă (Olesen T.S., 2000). Concomitent, ofrecvenţă relativ înaltă a leziunilor trunchiului cerebralau fost <strong>de</strong>pistate și la pacienţii cu SM, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<strong>de</strong> prezenţa migrenei.Concluzii. Rezultatele obţinute indică o asociereîntre cefaleele primare – migrena și cefaleea <strong>de</strong> tip tensionalși SM. S-a observat o prevalenţă mai înaltă a cefaleei<strong>de</strong> tip tensional, comparativ cu migrena la aceștipacienţi. În majoritatea cazurilor examinate, nu a fostsesizată modificarea caracterului, intensităţii și frecvenţeicefaleei după <strong>de</strong>butul SM sau pe parcursul maladiei.Dar s-a remarcat o corelare semnificativă întreseveritatea cefaleei și prezenţa leziunilor <strong>de</strong>mielinizanteîn trunchiul cerebral, nucleul roșu, substanţa nigra șisubstanţa cenușie periapeductală la acești pacienţi.Din relatările studiilor <strong>de</strong> neuroimagistică funcţională,am concluzionat că afectarea nucleului roșu,substanţei nigra și substanţei cenușii periapeductaleau rol în geneza migrenei. Aceste leziuni ar putea ficonsi<strong>de</strong>rate ca factori responsabili <strong>de</strong> prezenţa migreneila pacienţii cu SM. Datele din studiu sugereazăi<strong>de</strong>ea că cefaleea la bolnavii cu SM reflectă comorbiditateaei în mai multe maladii. Acest fenomen areimportanţă și în cazul SM, un<strong>de</strong> migrena este unuldintre simptomele frecvente ale acesteia.Bibliografie1. Moldovanu I., Dodick D., Odobescu S. Cefaleele,durerile faciale și cervicale. Chisinău, 2007.2. Rocca M., Colombo B., Pratesi A., Comi G., FilippiM. A magnetization transfer imaging study of the brainin patients with migraine. Neurology, 2000; 54:507–509.3. Tortorella P., Maria A. Rocca M, Colombo B., AnnovazziP., Comi G., Filippi M. Assessment of MRI abnormalitiesof the brainstem from patients with migraine andmultiple sclerosis. Journal of the Neurological Sciences,2006 244:137–141.4. Friston KJ, Frackowiak RS. A PET study exploringthe laterality of brainstem activation in migraine using glyceryltrinitrate. Brain, 2005; 128:932– 939.5. Rocca M.A., Colombo B., Inglese M., Co<strong>de</strong>lla M.,Comi G., Filippi M., A diffusion tensor magnetic resonanceimaging study of brain tissue from patients with migraine. J.Neurol. Neurosurg. Psychiatry, 2003; 74:501– 503.6. Welch K.M., Nagesh V., Aurora S.K., Gelman N.Periaqueductal gray matter dysfunction in migraine: causeor the bur<strong>de</strong>n of illness? Headache, 2001; 41:629– 637.7. Paty D.W., Oger J.J., Kastrukoff L.F., HashimotoS.A., Hooge J.P., Eisen A.A. MRI in the diagnosis of MS:a prospective study with comparison of clinical evaluation,evoked potentials, oligoclonal banding, and CT. Neurology,1988; 38:180– 185.8. D’Amico D., La Mantia L., Rigamonti A., Usai S.,
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55:
Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63: Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65: Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67: Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69: Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71: Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73: Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75: Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79: Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81: Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83: Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85: Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87: Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89: Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91: Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93: Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95: Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97: Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99: Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101: Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103: Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105: Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107: Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109: Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111: Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 114 and 115: Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117: Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119: Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121: Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123: Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125: Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127: Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129: Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131: Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133: Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135: Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137: Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139: Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141: Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143: Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145: Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147: Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149: Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151: Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153: Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155: Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157: Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159: Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161: Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197:
Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203:
Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205:
Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209:
Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p