Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

62EPILEPSIA CAUZATĂDE NEUROCISTICERCOZA –PARTICULARITĂŢI CLINICEȘI MANAGEMENT______________________________________Stanislav Groppa1, Nadejda Gorincioi21 membru corespondent al AȘ RM,dr. hab. med., prof. univ.,șef Catedră Neurologie, Neurochirurgieși Genetică Medicală, IMSP CNȘPMU,Chișinău, Moldova2 medic-neurolog, IMSP CNȘPMU,Chișinău, MoldovaBuletinul AŞMCele mai frecvente infecţii care duc la dezvoltareaepilepsiei sunt: malaria, neurocisticercoza (NCC), tripanosomiazaamericană, paragomoniaza și toxocaroza.Neurocisticercoza este printre cele mai răspânditeneuroparazitoze umane (conform raportului SecretariatuluiOMS A55/23 din 5.04.2002). Anual în lumese infectează aproximativ 50 mln. de persoane, iar alte50000 sucombă prin această infecţie [1].Debutul neurocisticercozei este semnalat cel maifrecvent prin crize epileptice în cazul a circa 70-90%din pacienţi [2]. Conform definiţiei formulate de Comisiade Epidemiologie și Prognostic a ILAE (1997),crizele epileptice definite de NCC se pot clasifica în:1. Crize provocate (simptomatice, acute), datoratereacţiei inflamatorii a chisturilor localizate cortical/subcortical – forma tranziţională (faza coloidală șigranulară II – III a viabilităţii parazitului); 2. Crizedatorate compresiei mecanice prin chisturile cu cisticerciviabili (faza veziculară I) și prin calcificate (fazade calcificare IV).Pacienţii cu NCC produc câteva tipuri de paroxismeepileptice: a) crize epileptice parţiale simple;b) crize epileptice generalizate și c) crize epilepticeparţiale simple cu generalizare secundară. Nu există ocorelare certă între apariţia leziunilor tisulare datoratecisticercului și severitatea epilepsiei. De exemplu, pacienţiicu un calcificat intracerebral pot prezenta crizeepileptice severe refractare la tratament, iar pacienţiicu multiple chisturi sau calcificate pot să nu dezvoltecrize.În era pre-CT (tomografia computerizată) frecvenţaNCC în cadrul epilepsiei era estimată la 2,2-9,6% cazuri [3]. Datorită investigaţiilor neuroimagisticemoderne – CT/IRM (imageria prin rezonanţamagnetică nucleară), incidenţa NCC a crescut pânăla 9-18,6% printre pacienţii cu epilepsie [4, 5], iar studiilerandomizate efectuate recent în una din ţările latino-americaneasupra pacienţilor cu epilepsie documentatăimagistic susţin implicarea NCC în 30-50%din cazurile cercetate [6].Proporţia cazurilor de epilepsie asociată cu NCCdepistate prin testul imunoserologic este mai mică decâtproporţia cazurilor de NCC depistată prin examenCT. Doar la 12% din pacienţii epileptici îngrijiţi în cliniciledin Peru T. Solium a fost demonstrată serologic(prin testul ELISA sau EITB) [7]. În cazul leziunii inflamatoriisolitare (SECTL) ambele teste sunt și maineinformative [8].Studii recente au evidenţiat rolul sistemului dehistiocompatibilitate (HLA) în dezvoltarea leziunilorparenchimatoase în cadrul NCC [9]. S-a demonsrato predominanţă a antigenului de histiocompatibilitateHLA tip I la pacienţii cu epilepsie datorată NCC.Aceste cercetări la nivel molecular-genetic au deschisun tărâm nou de explorări vizând predispoziţia ereditarăfaţă de unele maladii, în special infecţia (NCC) șiepilepsia cauzată de NCC.Până în prezent nu există studii bazate pe metodeepidemiologice moderne asupra analizei factorilorasociaţi cu recidive sau remisie a crizelor epileptice lapacienţii cu NCC. Prin urmare, este dificil de a stabiliindicaţiile specifice, doza și durata tratamentului cupreparate antiepileptice (AED).În acest aspect ne-am propus ca scop evidenţiereaparticularităţilor clinice, neurofiziologice, neuroimagisticeși molecular-genetice pentru stabilirea diagnosticuluiși managementului maladiilor în cauză.Materiale și metode:Lotul de pacienţi incluși în studiu a constituitpersoane într-un diapazon larg de vârstă (între 16 și77 ani). A fost examinat un lot de pacienţii cu neurocisticercoză,cu și fără epilepsie, constituit din 60 depersoane, dintre care 34 alcătuiau grupul pacienţilorcu NCC și epilepsie.A fost elaborată o cartă specială, care a fost completatăpentru fiecare pacient în parte, în care au fostenumerate cele mai importante aspecte anamnestice,clinice, diagnostice și terapeutice, precum și evaluareapacientului în dinamică.Un rol important în monitorizarea pacienţilorcu NCC și crize epileptice l-a avut stabilirea morfologieicrizelor, factorilor precipitanţi în declanșareaaccesului, constatarea stării postictale a pacientului.Pe lângă evaluarea clinică a crizelor epileptice, aufost utilizate și procedee neurofiziologice – videoelectroencefalografiadigitală computerizată (video-EEG computerizată). Video-EEG computerizată afost efectuată la aparatul NicoletOne cEEG System,utilizând metoda “sistemei 10-20” (propusă de Jasper,1949). Pacienţii au fost investigaţi prin EEGsimplă, EEG cu deprivare de somn, EEG de lungădurată. Au fost vizualizate și comparate pattern-urile