Ştiinţe <strong>Medicale</strong>Bibliografie1. Beletsky V., Nadareishvili Z., Lynch J., Shuaib A.,Woolfen<strong>de</strong>n A., Norris J.W.Cervical arterial dissection: time for a therapeutic trial?Stroke, <strong>de</strong>c. 2003; 34(12):2856-2860.2. Norris J.W., Beletsky V. Sud<strong>de</strong>n neck movementand cervical artery dissection. The Canadian Stroke Consortium.CMAJ, july, 11 2000; 163(1):38-40.3. Rubinstein S.M., Peer<strong>de</strong>man S.M, van Tul<strong>de</strong>rM.W. A systematic review of the risk factors for cervical arterydissection. Stroke, july 2005; 36(7): 1575 – 1580.4. Saeed A.B., Shuaib A., Al-Sulaiti G. Vertebral arterydissection: warning symptoms, clinical features andprognosis in 26 patients. Can. J. Neurol. Sci., nov. 2000;27(4):292-296.5. Gonzales-Portillo F., Bruno A., Biller J. Outcomeof extracranial cervicocephalic arterial dissections: A follow-upstudy. Neurol. Res., 2002; 24(4):395-398.6. Caplan L.R., Zarins C.K., Hemmati M. Spontaneousdissection of the extracranial vertebral arteries. Stroke,1985; 16:1030-1037.7. Lee V.H., Brown R.D., Mandrekar J.N., Mokri B.Inci<strong>de</strong>nce and outcome of cervical artery dissection: a population-basedstudy. Neurology, 2006; 67: 1809–1812.8. Kim Y.K., Schulman S. Cervical artery dissection:pathology, epi<strong>de</strong>miology and management. Thromb. Res.,(april, 2009, 123 (6): 810–821.9. Campos-Herrera C.R., Scaff M., Yamamoto F.I.,Conforto A.B. Spontaneous cervical artery dissection: an updateon clinical and diagnostic aspects. Arq. Neuropsiquiatr,2008, 66 (4): 922–927.10. Debette S., Markus H.S. The genetics of cervical arterydissection: a systematic review. Stroke, june, 2009, 40(6): e459–466.11. Debette S., Leys D. Cervical-artery dissections: predisposingfactors, diagnosis, and outcome. Lancet, Neurol., 8july 2009, 7: 668–678.12. Arnold M., Bousser M.G. Clinical manifestationsof vertebral artery dissection. Front. Neurol. Neurosci, 2005;20: 77-86.13. Provenzale J.M., Sarikaya B. Comparison of testperformance characteristics of MRI, MR angiography, andCT angiography in the diagnosis of carotid and vertebralartery dissection: a review of the medical literature. Am. J.Roentgenol October, 2009, 193 (4): 1167–774.RezumatDisecţia arterei vertebrale este o cauză importantă aacci<strong>de</strong>ntului vascular cerebral la pacienţii tineri. Aceastapoate fi spontană sau traumatică și poate conduce la diferitesimptome clinice.Am <strong>de</strong>scris un caz clinic, al pacientului C. <strong>de</strong> 38 <strong>de</strong>ani, care nu a suportat recent o traumă sau alt eveniment<strong>de</strong>clanșator, <strong>de</strong>butul maladiei fiind acut cu <strong>de</strong>zechilibru,dizartrie, disfagie, parestezii în hemicorpul stâng, cefalee șidismetrie. Examenul medical a obiectivizat disecția artereivertebrale drepte, AVC ischemic în sistemul vertebrobazilar,sindrom bulbar, hemipareză pe dreapta și tulburări cerebeloase.29SummaryVertebral Artery Dissection in Young Adults – CaseReport and Review of the Literature Vertebral artery dissectionis a important cause of stroke in young patients. Itmay be spontaneous or traumatic and can lead to variousclinical symptoms.We <strong>de</strong>scribe a case of 38-year-old man, with no precedingtrauma or apparent inciting event, presented with theacute onset of imbalance, dysarthria, left-si<strong>de</strong>d paresthesias,headache, dysphagia, and dysmetria. Workup revealeda right vertebral artery dissection, ischemic stroke in thevertebro-basilar system, bulbar syndrome, right hemiparesisand cerebellar disor<strong>de</strong>rs.PезюмеДиссекция позвоночной артерии является важнойпричиной нарушения мозгового кровообращения(инсульта) у молодых пациентов. Она может бытьспонтанной или травматической, и приводят к разнымклиническим симптомам.Описан клинический случай пациента К., 38 лет,который не перенес недавно травму и не имел другойкакой-либо провоцирующий фактор. Начало заболеванияпроявилось остро нарушением равновесия, дизартрией,дисфагией, парестезиями в левой половинетела, головной болью и дисметрией. Медицинские обследованияобъектизировали диссекцию правой вертебральнойартерии, ОНМК (ишемический инсульт)в вертебро-базилярном бассейне, бульбарные нарушения,правосторонний гемипарез и мозжечковые расстройства.REZULTATELE TESTULUICU ÎNCLINARE LA PACIENŢIICU MIGRENĂ ASOCIATĂ CU SINCOPĂ_______________________________________Galina Corcea, medic-neurolog,IMSP Institutul <strong>de</strong> Neurologie șiNeurochirurugieIntroducere. Migrena ca entitate nozologică esteinclusă în grupa cefaleelor primare, având ca substratpatogenic fundamental fenomenul <strong>de</strong> activare trigeminovasculară.Totuși, rezultatele cercetărilor privindmecanismele patogenice ale migrenei sunt controversate.Multe dintre simptomele ce însoţesc atacul migrenossau pot apărea și interictal (fotofobie, greţuri,vome sau disfuncţie gastrochinetică, variaţii ale TA,palpitaţii cardiace, transpiraţie, piloerecţie, micţiunifrecvente ș.a.) sunt <strong>de</strong> geneză vegetativă sugerând implicareaSistemului Nervos Autonom (SNA) în meca-
30Buletinul AŞMnismele patogenice ale migrenei (Havanka-Kanniainenet al, 1988; Blau et al., 1980; D’Andrea et al., 1989;Fanciullacci et al., 2000; Furman et al., 2005).Migrena este frecvent asociată cu sincopa și hipotensiuneaortostatică (HO), patologii în care implicareaSNA este cert <strong>de</strong>finită. Comorbiditatea migreneicu sincopa este mai mult <strong>de</strong>cât o asociere întâmplătoarea acestor două maladii la același subiect. Cercetătoriiîn domeniu constată că circa 50% din pacienţicu migrenă au una sau mai multe manifestări alesindromului psihovegetativ sau neurovegetativ (Moldovanuet al., 2007), pe când prevalenţa nemijlocităa asocierii migrenei cu sincopa în populaţia generalăeste <strong>de</strong> circa 40% (Launer et al., 1999).Testul cu înclinare, testul tilt (TT) reprezintă uninstrument <strong>de</strong> cercetare a componentei simpatice aSNA, ce se realizează prin evaluarea variabilităţii parametrilorfuncţiei cardiovasculare, cum ar fi frecvenţacardiacă (FCC), tensiunea arterială sistolică (TAs)și tensiunea arterială diastolică (TAd) sub influenţastresului ortostatic, fiind consi<strong>de</strong>rată metoda cea maireușită <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare a sincopei mediate neural și a HOîn condiţii <strong>de</strong> laborator (Benditt et al., 1997, 2005;Moya et al., 2009).Răspunsul sistemului cardiovascular în situaţiile<strong>de</strong> stres ortostatic poate constitui o succesiune <strong>de</strong> evenimentece favorizează apariţia sincopei. Valoarea informativăa TT, precum și durata etapelor <strong>de</strong> răspunsla stresul ortostatic pot fi diferite. Astfel, sunt <strong>de</strong>scrise3 tipuri <strong>de</strong> răspuns în TT (Grosu A., 2009) .• Tip 1 mixt: FCC sca<strong>de</strong> în momentul sincopei,însă la maximum 40 b./min. sau sca<strong>de</strong> sub 40 b./min.pentru mai puţin <strong>de</strong> 10 sec., fără sau cu perioadă <strong>de</strong>asistolie <strong>de</strong> 3 sec. TA se diminuează înainte <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>reaFCC.• Tip 2A cardioinhibitor fără asistolie: FCCsca<strong>de</strong> la mai puţin <strong>de</strong> 40 b./min. pentru mai mult <strong>de</strong>10 sec. și fără perioadă <strong>de</strong> asistolie mai mare <strong>de</strong> 3 sec.TA sca<strong>de</strong> înaintea FCC.• Tip 2A cardioinhibitor cu asistolie: asistoliadurează mai mult <strong>de</strong> 3 sec. TA sca<strong>de</strong> înaintea sau concomitentcu scă<strong>de</strong>rea FCC.• Tip 3 vaso<strong>de</strong>presor : FCC sca<strong>de</strong> cu mai mult<strong>de</strong> 10% din valoarea maximă înregistrată în momentulsincopei.Utilizarea TT în evaluarea pacienţilor cu migrenăasociată cu sincopă poate servi drept instrument<strong>de</strong> diagnostic ce permite obiectivizarea unei disfuncţiiautonome la acești pacienţi, <strong>de</strong>terminând ulteriornecesitatea unei abordări terapeutice mult mai complexe.Scopul studiului a fost <strong>de</strong> a evalua prevalenţarăspunsului pozitiv la TT la pacienţii cu migrenă asociatăcu sincopă, precum și <strong>de</strong> a stabili tipul <strong>de</strong> răspuns(vaso<strong>de</strong>presor, cardioinhibitor sau mixt) a SNAla stresul ortostatic la acești pacienţi.Material și meto<strong>de</strong>. Studiul a inclus 93 <strong>de</strong> pacienţi(84 femei și 9 bărbaţi) cu vârsta medie <strong>de</strong> 36,5 ±1,4 ani, ce suferă <strong>de</strong> migrenă sau/și sincopă asociată.Diagnosticul <strong>de</strong> migrenă a fost stabilit în conformitatecu criteriile clasificării Internaţionale a TulburărilorCefalalgice (ediţia II, 2004), iar cauza neurogenăa sincopelor a fost susţinută <strong>de</strong> rezultatele evaluărilorclinice și paraclinice, aplicate în conformitate cu cerinţeleGhidului <strong>de</strong> Management Diagnostic și Terapeutical Sincopelor, elaborat <strong>de</strong> Societatea Europeană<strong>de</strong> Cardiologie (2004). Pacienţii au fost distribuiţi întrei grupuri: I grup a inclus 63 subiecţi ce suferă <strong>de</strong>migrenă și sincopă, al II grup – 15 pacienţi cu migrenăfară sincopă și al III lot – 15 bolnavi cu sincopă farămigrenă.Pacienţii incluși în studiu au fost evaluaţi prin TTîn absenţa atacurilor migrenoase.TT a fost efectuat prin poziţionarea subiecţilor peo masă înclinată la 60 gra<strong>de</strong> pentru o perioadă <strong>de</strong> 45min. A fost analizat răspunsul cardiovascular la stresulortostatic în baza variabilităţii FCC, TAs și TAd.Răspunsul pozitiv la TT a fost apreciat în baza <strong>de</strong>zvoltăriiunei scă<strong>de</strong>ri a TAs mai mult <strong>de</strong> ≥ 10 mmHgsau creșterea TAd ≥ 10 mmHg, creșterea FCC ≥ 10 b./min., cu menţinerea sau creșterea ușoară a tensiuniiarteriale medii (TAm) sau până la apariţia semnelor<strong>de</strong> presincopă sau intoleranţă ortostatică (ameţeală,nausea, înceţoșarea ve<strong>de</strong>rii, paloarea tegumentelor,transpiraţii, tinitus etc.). A fost exclusă administrareamedicamentelor ce pot influienţa răspunsul cardiovascularla TT cu cel puţin 5 zile înainte <strong>de</strong> efectuareatestului.Rezultatele studiului. Un răspuns pozitiv la TTa fost constatat la 36 (57.1%) din subiecţii I grup, la3 (20%) pacienţi din II grup și la 11 (73.3%) din alIII grup. Cel mai frecvent a fost stabilit un mecanismmixt <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a sincopei: la 28 (77.8%) subiecţidin I grup, 3 (100%) din II și 0 pacienţi din III grup(p 1-2
- Page 4 and 5: Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7: Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9: Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11: Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13: Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15: Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17: Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19: Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21: Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23: Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25: Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27: Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29: Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 32 and 33: Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35: Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37: Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39: Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41: Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43: Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45: Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47: Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49: Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51: Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53: Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55: Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57: Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59: Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61: Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63: Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65: Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67: Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69: Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71: Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73: Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75: Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79: Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85:
Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87:
Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93:
Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95:
Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101:
Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123:
Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125:
Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129:
Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131:
Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133:
Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135:
Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141:
Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143:
Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147:
Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149:
Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151:
Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153:
Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197:
Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203:
Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205:
Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209:
Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p