Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

202Mai târziu craniotomia decompresivă a fost efectuatăîn cazul ictusului malign în bazinul ACM [14]. Primeleinformaţii datează cu anul 1930 [14]. În ultimele deceniiau apărut numeroase publicații despre paciențiicărora le-a fost efectuată hemicraniectomia decompresivăîn cazul ictusurilor supratentoriale, conform datelorclinice și CT de creștere a tensiunii intracraniene.Mulți dintre autorii din întreaga lume au demonstratrezultate, care arată că nu numai, se reduce letalitateaîn urma decompresiei chirurgicale în cadrul ictusuluiischemic, ci și se îmbunătățesc rezultatele funcționale,mai cu seamă la pacienții tineri [15, 16]. După datelemajorității studiilor clinice retrospective și prospectiveale hemicraniectomiei cu duraplastie, letalitatea postoperatoriese micșorează de la 80% la 30% [15, 16].Studii aparte arată că letalitatea poate fi diminuată încontinuare, dacă hemicraniectomia este efectuată înprimele 24 de ore după ictus [17].Intervenția chirurgicală include rezecția fragmentuluifronto-temporoparietal al craniului cu undiametru nu mai mic de 12 cm, durotomia și duroplastia[13, 14].Imaginile pre- și postoperatorii ale hemicraniectomieila un pacient cu ictus ischemic emisferial pestânga sunt prezentate în figurile 7 și 8.Fig. 7Fig. 8Buletinul AŞMCriteriile critice de selectare a candidaților pentruhemicraniectomie includ starea pacientului și termeneleintervenției chirurgicale. Criteriile suplimentare(ca vârsta pacientului, afectarea emisferei dominante,necesitatea rezecției țesutului cerebral și volumulrezecției sunt discutate până în timpul de față. Existădovezi că efectuarea doar a cranioectomiei micșoreazătensiunea intracraniană cu 15%, iar dacă craniectomiaeste asociată cu durotomie, se poate atinge o reduceresemnificativă a tensiunii intracraniene până la 70%[15, 16]. Dar nu numai tensiunea intracraniană majoratăreprezintă o indicație pentru efectuarea hemicraniectomiei.Tipic, dereglarea nivelului de cunoștință,apariția midriazei uni- sau bilaterale oferă motivepentru acțiuni extreme. Totodată, în cazul aparițieiunor dereglări trunchiulare îndelungate, speranța dea obţine rezultate satisfăcătoare scade brusc [16].În prezent, sunt acumulate rezultatele cercetărilorrandomizate ca „DESTINY”, „DECIMAL”,„HAMLET”. Este important că aceste cercetări aurestricții în selectarea pacienților (< 60 ani) și în termeneleintervenției chirurgicale (< 48 ore de la debut)[17]. Analiza ulterioară efectuată de Vahedi și coaut.,reprezintă una dintre publicațiile fundamentale, deoarecedemonstrează cu certitudine că hemicraniectomiaca procedeu chirurgical poate fi salvatoare devieți [17].Totodată, pacienții mai tineri de 60 de ani suntsupuși într-o măsură mai mare restabilirii funcțiilor.Utilitatea maximală a procedurii decompresive poatefi atinsă în cazul intervenției cât mai timpurii.Procedeele endovasculare. În ultimele decenii,angioplastia și stentarea carotidelor au căpătat o marepopularitate în multiple centre medicale. În prezent,indicațiile acestor metode, în mare măsură, sunt similarecu indicațiile către endarterectomia carotidă și,în mare parte, depind de tabloul clinic și severitateastenozei. Pentru pacienții în vârstă și cei cu patologieconcomitentă gravă, angioplastia și stentarea reprezintăproceduri mai eficiente și mai sigure. O condițieobligatorie de efectuare a angioplastiei și stentării arterelorcarotide este utilizarea temporară a utilajelorpentru protecția cerebrală de embolii (balon, filtru)[18].Un efect clinic bun îl au intervențiile chirurgicaleîn cadrul patologiilor stenozante și ocluzante ale arterelorvertebrale. La pacienții cu maladii concomitentegrave, angioplastia percutanată transfemurală șistentarea reprezintă metode de elecție în tratamentulafecțiunilor stenozante ale arterelor vertebrale.ConcluziiToate stenozele intracraniene simptomatice sauasimptomatice au tendința spre progresare, iar risculictusului repetat este foarte înalt. Astfel, factorii de risc(hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, hipercolesterolemia,hiperlipidemia etc.) trebuie monitorizaţicu atenţie, iar preparatele antiplachetare trebuie administratezilnic. Pentru cazurile asimptomatice estenecesar de a efectua la fiecare trei ani investigații prin