Ştiinţe <strong>Medicale</strong>the making of a tragedy and leșșonș learned. Mayo.Clin. Proc. 2005; 80: 1449–1460.3. Nirav A. Steven J.; Shook H. Ch. Schumacher,Andrew L. Tievsky, Greg W. Albers, Lawrence R.Wechsler and Rishi Gupta. A 5-Item Scale to PredictStroke Outcome After Cortical Middle Cerebral ArteryTerritory Infarction: Validation From Results of theDiffusion and Perfusion Imaging Evaluation for Un<strong>de</strong>rstandingStroke Evolution (DEFUSE) Study. Stroke,2011; 42:645-649.4. Parsons M.W., Barber P.A., Desmond P.M., BairdT.A., Darby D.G., Byrnes G, Tress BM, Davis SM.Acute hyperglycemia adversely affects stroke outcome:a magnetic resonance imaging and spectroscopy study.Ann Neurol. 2002; 52:20–28.5. Weimar C., Ziegler A., KoЁnig I.R., DienerH.C. Predicting functional outcome and survival afteracute ischemic stroke. J Neurol. 2002; 249:888–895.6. Dziedzic T., Sl A. Sowik, Pera J. and A. Szczudlik.Association between hyperglycemia, heart failureand mortality in stroke patients. European Journal ofNeurology 2009, 16: 251–256.7. Brett L. Cucchiara, Scott E. Kasner, DavidA. Wolk, Patrick D. Ly<strong>de</strong>n, Volker A. Knappertz, TimAșhwood, Tomaș O<strong>de</strong>rgren, An<strong>de</strong>rș Nordlund, Earlyimpairment in conșciousness predicts mortality afterhemispheric ischemic stroke Crit. Care Med., 2004;32:241–245.8. Bousser M.G., Dubois B, Castaigne P: Transientloss of consciousness in ișchaemic cerebral eventș: Aștudy of 557 ischaemic strokes and transient ischaemicattacks [author’s transl]. Ann. Med. Interne (Paris)1981; 132:300–305.9. Ferbert A., Bruckmann H., Drummen R. Clinicalfeatures of proven basilar artery occlusion. Stroke1990; 21:1135–1142.10. Steiner T., Ringleb P., Hacke W. Treatmentoptions for large hemispheric stroke. Neurology, 2001;57:s61–s68.11. Ropper A. Lateral disșplacement of the brainand level of consciousness in patients with an acute hemispheralmass. N Engl J Med 1986; 314:953–958.12. Kasner S.E., Demchuk A.M., Berrouschot J.,et al: Predictors of fatal brain e<strong>de</strong>ma in massive hemisphericischemic stroke. Stroke 2001; 32:2117–2123.13. Henon H., Go<strong>de</strong>froy O., Leys D. et al. Earlypredictors of <strong>de</strong>ath and disability after acute cerebralischemic event. Stroke 1995; 26: 392–398.14. Rordorf G., Koroșhetz W., Efird J.T. et al Predictorsof mortality in stroke patients admitted to anintensive care unit. Crit. Care. Med. 2000; 28:1301–1305.15. James L. Bernat: Chronic disor<strong>de</strong>rs of consciousnessLancet 2006; 367:1181–92.233RezumatÎn Republica Moldova AVC sunt situate pe loculII în structura mortalităţii populaţiei. Tulburările <strong>de</strong>conștienţă sunt frecvent asociate în cadrul AVC, în majoritateacazurilor <strong>de</strong>terminând o evoluţie severă și unpronostic nefavorabil al maladiei. Mai multe mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>predicţie au fost elaborate pentru pronosticarea stăriipacienţilor cu AVC. Recent (2011) Nirav A. și colegiiau implementat un mo<strong>de</strong>l nou și unic pentru pronosticulictusului cerebral prin combinarea indicilor clinici,<strong>de</strong> laborator și a parametrilor radiologici, pentrua i<strong>de</strong>ntifica factorii care au impact asupra recuperării.Pacienţii <strong>de</strong> vârstă înaintată, nivel înalt la <strong>de</strong>but al scaleiNIHSS, focar ischemic masiv, hiperglicemie timpurie șileucocitoză la spitalizare au un prognostic mai slab <strong>de</strong>recuperare în cazul ictusurilor ischemice.SummaryIn the Republic of Moldova, cerebrovascularacci<strong>de</strong>nts (stroke is ) are placed on the 2 nd place inthe structure of population mortality. Disor<strong>de</strong>rsof consciousness are frequently associated withinstrokes, in most cases causing a severe evolutionand an unfavorable prognosis of the disease. Mostof the accomplished studies, More predictivemethods were <strong>de</strong>veloped for predicting outcomesof the patients with strokes. Recently, (2011) NiravA. and his colleagues have implemented a new andunique method for the prediction of cerebral infarctprognostic by combining clinical in<strong>de</strong>xes, that oflaboratory and radiological parameters that have animpact on recovery. Patients with advanced ages,with high level at the onset of NIHSS scale, massiveischemic focal, early hyperglycemia and leukocytosison hospitalization have a worse prognosis of recoveryin the ischemic strokes.РезюмеВ Республике Молдова в структуре смертностинаселения ишемический инсульт (ИИ) занимаетII место. Нарушения сознания часто ассоциируютсяс ИИ, в большинстве случаев определяятяжелое течение ИИ и неблагоприятный исход.Были созданы несколько моделей для прогнозированиярезультатов исхода у пациентов ИИ.Недавно (2011) A. Nirav и его коллеги внедрилиновую и единственную модель прогноза исходаИИ, комбинируя клинические показатели, лабораторныеи радиологические параметры идентификациифакторов, влияющих на восстановлениепациентов. У пациентов в пожилом возрасте,с массивным ишемическим очагом, с высокимуровнем NIHSS в дебюте, гипергликемией и лейкоцитозомпри госпитализации прогноз для восстановленияпри ИИ низкий.
234SCALE DE APRECIERE A GRADULUIDE SEVERITATE A COMEI ȘI ANALIZALOR COMPARATIVĂ______________________________________Nicolae Vaculin, medic anesteziologreanimatolog,Centrul <strong>de</strong> Anestezie și Terapie Intensivă,Institutul <strong>de</strong> Neurologie și NeurochirurgieIntroducere. Comele sunt stări patologice critice,caracterizate prin abolirea totală a conștiinţei,asociate cu alterări ale funcţiilor vegetative, tulburăribiochimice și <strong>de</strong>ficit neurologic <strong>de</strong> diferit grad. Aceastăpatologie este cunoscută <strong>de</strong> mult timp, dar rămâneo problemă puţin studiată. Termenul provine <strong>de</strong> la cuvântulgrecesc “Koma”, ce <strong>de</strong>fineste somnul profund;eventualitatea clinică are unele elemente comune, darși particularităţi neurofiziologice diferite.Examenul clinic al pacienţilor comatoși trebuiesă înceapă cu evaluarea funcţiilor vitale urmată <strong>de</strong>examinarea aparatelor și sistemelor. Evaluarea clinicăva urmări trei obiective: obţinerea unor date corecte<strong>de</strong> anamneză, efectuarea unui examen neurologic șiefectuarea examenului clinic general.Datele din anamneză este esenţială, <strong>de</strong>oareceele pot fi utile în precizarea diagnosticului etiologic.Modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>but al comei: <strong>de</strong>but brusc (comă hipoglicemică,vasculară, etilico-traumatică, traumatică,postcritică, toxică) sau <strong>de</strong>but lent (come metabolice,meningită, encefalită, abces cerebral, tumoră cerebrală).Simptome premergătoare instalării comei: cefalee,vertij, vărsături, tulburări <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sau <strong>de</strong> vorbire,convulsii sau <strong>de</strong>ficite motorii (come neurologice, toxicesau metabolice).Antece<strong>de</strong>ntele patologice personale ale pacientului:prezenţa bolilor renale (comă uremică), bolihepatice (comă hepatică sau hipoglicemică), boli pulmonarecornice (coma hipercapnică), hipertensiunearterială (acci<strong>de</strong>nt cerebral hemoragic, hemoragiesubarahnoi<strong>de</strong>ană), fibrilaţie atrială (acci<strong>de</strong>nt cerebralischemic) etc.Examenul neurologic constă în estimarea niveluluistării <strong>de</strong> conștiinţă și în <strong>de</strong>tectarea principalelortulburări neurologice.Standardizarea profunzimii comei după (Mollaretși Goulon):Coma gr. I – coma ușoară sau vigilă, cu reacţieverbală sau motorie la stimuli verbali sau nociceptivi,tonus muscular normal, reflexe prezente în absenţatulburărilor vegetative.Coma gr. II – coma propriu-zisă: absenţa reacţiilorla stimuli verbali, reacţie motorie la stimuli nociceptivi,hipotonie sau hipertonie musculară, diminuareareflexelor, conservarea funcţiilor vegetative.Buletinul AŞMComa gr. III – coma carus: abolirea reactivităţii,reacţie motorie stereotipică, abolirea reflexelor, abolireareflexului corneei și diminuarea reflexului fotomotor,tulburări vegetative variabile și tranzitorii.Coma gr. IV – coma <strong>de</strong>pășită sau ireversibilă: areactivitate totală, abolirea respiraţiei, midriază fixă bilaterală,atonie, areflexie; menţinerea vieţii prin mijloaceartificiale.Au fost propuse diverse scale <strong>de</strong> evaluare; noi levom revizui punctele slabe și punctele forte ale celormai populare scale <strong>de</strong> notare pentru comă. Puţinedintre scălile disponibile au câștigat aprobare și popularitatelargă. Cele mai întrebuinţate sunt „GlasgowComa Scale” (GCS), care are utilitate și beneficiidovedite, și scara FOUR („Full Outline of Unresponsiveness”),ce oferă o înlocuire atractivă a GCS.Scorul Glasgow este utilizat pe scară largă și e celmai studiat astăzi. A fost <strong>de</strong>scris pentru prima dată <strong>de</strong>Teasdale și Jennett în anul 1974 și revizuit în 1976, cuadăugarea unui punct (6), răspuns la subscala pentruretragerea <strong>de</strong> la “stimulul dureros”. GCS a fost iniţial<strong>de</strong>stinat să evalueze nivelul <strong>de</strong> conștiinţă, după leziunicerebrale traumatice, în centrele neurochirurgicaleUnitatea <strong>de</strong> Terapie Intensivă, în scopul <strong>de</strong> a facilitacomunicarea în rândul personalului privind stareapacientului. De atunci a <strong>de</strong>venit standardul <strong>de</strong> aur, cucare sunt comparate alte scări, fiind utilizat pe scarălargă <strong>de</strong> personalul din <strong>de</strong>partamentele <strong>de</strong> urgenţă,medical și chirurgical, din unităţile <strong>de</strong> terapie intensivă,precum și <strong>de</strong> către furnizorii <strong>de</strong> servicii prespitalicești.Propunem diverse scale <strong>de</strong> apreciere a gradului <strong>de</strong> severitatea comei:Glasgow Coma Scale:Răspuns ocular <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re spontană -4<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re la comandă-3verbală<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re la durere -2absent -1Răspuns verbal orientat -5confuz -4cuvinte nea<strong>de</strong>cvate -3sunete neinteligibile -2absent -1Răspuns motor la comandă -6localizarea durerii -5retragere la durere -4răspuns în flexie la durere-3răspuns la extenzie la-2durereabsent -1
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55:
Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63:
Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65:
Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67:
Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69:
Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71:
Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73:
Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75:
Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77:
Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79:
Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85:
Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87:
Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93:
Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95:
Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101:
Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123:
Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125:
Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129:
Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131:
Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133:
Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135:
Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141:
Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143:
Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147:
Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149:
Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151:
Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153:
Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185: Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187: Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189: Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191: Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193: Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195: Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197: Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199: Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201: Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203: Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205: Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207: Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209: Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211: Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213: Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215: Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217: Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219: Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221: Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223: Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225: Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227: Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229: Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231: Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233: Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 236 and 237: Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239: Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241: Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243: Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245: Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247: Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249: Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251: Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253: Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255: Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257: Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259: Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261: Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263: Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265: Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267: Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269: Ştiinţe Medicale267Recomandări p