Ştiinţe <strong>Medicale</strong>Consecinţele <strong>de</strong>mielinizării și atrofiei tractuluicorticospinal constau în scă<strong>de</strong>rea vitezei <strong>de</strong> transmiterea impulsului nervos până la apariţia blocajuluipasajului excitaţiei și imposibilitatea înregistrării potenţialuluievocat motor în urma aplicării unui stimulcu intensitate maximă. Din cauza că axonii tractuluicorticospinal sunt cel mai <strong>de</strong>s afectaţi inegal, și gradul<strong>de</strong> încetinire a transmiterii este neuniform, ceea ceduce la rândul său la pier<strong>de</strong>rea sincronizării (<strong>de</strong>sincronizare)impulsurilor <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nte și <strong>de</strong>reglarea sumaţieitemporospaţiale exercitate asupra membraneipostsinaptice a motoneuronilor spinali. Aceste proceseduc la apariţia modificărilor parametrilor esenţialiai PEM, cum ar fi creșterea latenţei, duratei și scă<strong>de</strong>reaamplitudinii. La acestea se adaugă modificări <strong>de</strong>morfologie a un<strong>de</strong>lor, cum ar fi apariţia potenţialelorpolifazice și pseudopolifazice (Sahota P. și colab.,2005). Pe lângă <strong>de</strong>mielinizare și atrofie, la creștereapragului <strong>de</strong> excitare contribuie și modificările potenţialuluimembranar <strong>de</strong> repaus, atât al motoneuronilorcorticali, cât și al celor spinali. În plus, intervin înmod negativ neuronii spinali inhibitori, care au rol <strong>de</strong>releu, <strong>de</strong>reglând interacţiunea dintre motoneuroniicorticali și cei spinali. Astfel, în urma creșterii acţiuniiinhibitoare, impulsurile excitatoare <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntesunt insuficiente, iar pentru apariţia PEM este necesarăimplicarea unui număr mai mare <strong>de</strong> motoneuronicorticali, pentru activarea cărora este necesar un stimulcu intensitate mai mare (Nikitin S.S., KurenkovA.L., 2003).Determinarea combinată, utilizând latenţele centraleși periferice, a modificărilor parametrilor PEMla pacienţii cu scleroză multiplă permite i<strong>de</strong>ntificareacomponentelor fasciculului piramidal <strong>de</strong>mielinizant,care <strong>de</strong>termină gradul <strong>de</strong> invaliditate (ThickbroomG.W. și colab., 2005; Kale N. și colab., 2009). Rezultateleobţinute prin stimulare magnetică transcranianăsunt <strong>de</strong> mare valoare, fiind confirmate și <strong>de</strong> examinărileimagistice, cum ar fi IRM sau tractografia (BolboceanO., 2011).Afectarea traumatică a măduvei este frecvent întâlnităîn practica clinică și în cele mai multe cazuriduce la invalidizare. Concomitent cu obiectivarea integrităţiimăduvei prin meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> imagistică medicalăeste importantă aprecierea stării funcţionale a fascicolelorascen<strong>de</strong>nte și <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> la acest nivel.Testarea căilor somatosenzoriale ale măduvei este posibilăprin metoda potenţialelor evocate senzitive, întimp ce aprecierea funcţionalităţii tractului corticopiramidalse face prin intermediul stimulării magnetice(Dvorak J. et. al., 1992; Tegenthoff M. 1992; McKayW.B. et al., 1997; Cheliout-Heraut F. et al., 1998).Pacienţii cu leziuni traumatice ale măduveispinării sunt caracterizaţi prin manifestări cliniceîn funcţie <strong>de</strong> afectarea completă sau incompletă169a măduvei cu păstrarea unor funcţii sublezionale.Prezenţa conducerii impulsului nervos prin tractulcorticospinal permite aprecierea potenţialului recuperatorla acești pacienţi. Este importantă nu numaianaliza transmiterii PEM, ci și corelaţia acestuia cutimpul trecut <strong>de</strong> la traumatism. De asemenea, la pacienţiicu leziuni traumatice ale măduvei se poaterealiza harta proiecţiilor corticale musculare, <strong>de</strong>terminatăprin numărul <strong>de</strong> puncte situate pe scoarţă,la stimularea cărora se obţine PEM. Suprafaţa hărţiimotorii pentru același mușchi este caracteristică fiecăreipersoane și <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> variaţia individuală aexcitabilităţii ariei corticale, <strong>de</strong>terminată prin pragulapariţiei PEM (Hallet M., 1996). În cazul leziunilorincomplete ale măduvei putem obiectiva fenomenele<strong>de</strong> plasticitate cerebrală, manifestate prin creștereaariei <strong>de</strong> proiecţie corticală a mușchilor, care primesccomandă contractilă, situaţi inferior nivelului leziunii(Streletz L.J. et. al., 1995).Determinarea PEM prin stimulare magneticătranscraniană este cu succes utilizată pentru diagnosticuldiferential al afectării măduvei sau rădăcinilornervoase (Chistiakov A.V. et al., 1996). Pentru mielopatieeste caracteristică creșterea TCMC, modificărilecele mai evi<strong>de</strong>nte fiind prezente la pacienţii cu agresiuniale cordoanelor <strong>de</strong>mielinizate, în comparaţiecu cei la care este prezentă compresia maduvei prinmodificări ale discului intervertebral. În urma stimulăriicorticale PEM are o amplitudine scăzută și esteprezentă modificarea formei acestuia. Caracteristicileprincipale în cazul radiculopatiilor sunt creșterea latenţeiPEM periferice, înregistrate în teritoriul distalal teritoriului radicular lezat. Astfel, stimularea magneticătranscraniană în mielopatii este utilă nu numaipentru diagnosticul diferenţial, ci și pentru selectareapacienţilor în ve<strong>de</strong>rea intervenţiilor chirurgicale. Încazul mielopatiilor metoda stimulării magnetice permiteobiectivarea afecţiunii tractului corticospinal ladiferite nivele ale SNC.Concluzii. Analiza stării funcţionale a căilor motorii<strong>de</strong> la nivelul măduvei spinării este foarte importantăpentru neurologia clinică. Constatarea afectăriimăduvei sau nervilor periferici ca rezultat al iritaţiei,traumatizării, infecţiilor, <strong>de</strong>mielinizării sau compresiuniinu este suficientă pentru aprecierea impactuluifuncţional. Succesul i<strong>de</strong>ntificării cauzelor apariţieimanifestărilor clinice neurologice la diferite grupuri<strong>de</strong> pacienţi este garantat <strong>de</strong> aplicarea unei abordăricomplexe în alegerea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> diagnostic. Metodastimulării magnetice transcraniene face partedin grupa explorărilor neurofiziologice, fiind utilă înmulte situaţii neclare, constituind unul din argumentelediagnosticului diferenţial.
170Bibliografie1. Sahota P., Prabhakar S.., Lal V., Khurana D., DasC.P., Singh P. Transcranial magnetic stimulation: Role inthe evaluation of disability in multiple sclerosis. Neurol. India,2005; 53:197-201.2. Nikitin S.S., Kurenkov A.L. Stimularea magneticăîn diagnosticul și tratamentul bolilor sistemului nervos central,2003; p: 142-160.3. Thickbroom G.W., Byrnes M.L., Archer S.A.,Kermo<strong>de</strong> A.G., Mastaglia F.L. Corticomotor organisationand motor function in multiple sclerosis. J. Neurol. 2005;252(7):765-71.4. Kale N., Agaoglu J., On<strong>de</strong>r G., Tanik O. Correlationbetween disability and transcranial magnetic stimulationabnormalities in patients with multiple sclerosis. J. Clin. Neurosci,2009; Aug. 18.5. Bolbocean O. Aportul stimulării magnetice transcorticalela diagnosticul și urmărirea evoluţiei pacienţilor cuscleroză multiplă. Lucrare doctorat, UMF “Gr. T. Popa”, Iași,2011, p. 75-92.6. Dvorak J., Herdtman J., Vohanka S. Motor evokedpotentials by means of magnetic stimulations in disor<strong>de</strong>rs ofspine. Methods in Clinical Neurophisiology, 1992; 3(3):45-64.7. Tegenthoff M. Clinical aplications of magnetic stimulationin acute spinal cord injury. In: Clinical aplicationsof magnetic transcranial stimulations. Lissens M.A. (ed.).Leuven: Peeters Press, 1992: 33-41.8. McKay W.B., Stokic D.S., Dimitrijevic M.R. Assementof corticospinal function in spinal cord injury usingtranscranial motor cortex stimulation: a review. J. Neurotrauma,1997; 14(8): 539-548.9. Cheliout-Heraut F., Lombert G., Masri-Zada T.,Pasteyer J. Evaluation of early motor and sensory evoked potentialsin cervical spinal cord injury. Neurophysiol. Clin.,1998; 28(1):39-55.10. Hallet M. Brain topography and clinical aplications.Advances in ocupational medicine and rehabilitation.Pavia, 1996: 75-89.11. Streletz L.J., Belevich J.K.S., Jones S.M., BhushanA., Shan S.H., Herbison G.J. Transcranian magnetic stimulation:cortical motor maps in acute spinal cord injury. BrainTopogr., 1995; 7:245-250.12. Chistiakov A.V., Soustiel J.F., Hafner H., FeisodM. Motor potentials evoked by magnetic stimulation - a toolfor objective assessment of motor conduction along the spinalcord and its roots. Harefuah., 1996; 130(1):1-4.RezumatAnaliza stării funcţionale a căilor motorii <strong>de</strong> la nivelulmăduvei spinării este foarte importantă pentru neurologiaclinică. Datorită poziţiei sale anatomice, măduvaeste dificil <strong>de</strong> investigat prin meto<strong>de</strong> neurofiziologiceuzuale. Meto<strong>de</strong>le actuale <strong>de</strong> neurovizualizare nu permitîntot<strong>de</strong>auna obţinerea unei corelaţii clare între leziunileaparente imagistic și cauza <strong>de</strong>zvoltării simptomatologieineurologice. Obiectivarea unei disfuncţii, ca și diferenţiereaîntre afectarea măduvei sau a structurilor periferice (carezultat al iritaţiei, traumatizării sau compresiunii), poateBuletinul AŞMfi importantă în diagnostic și în alegerea terapiei. Informaţiilestructurale furnizate <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>le imagistice nusunt suficiente pentru aprecierea impactului funcţional.Stimularea magnetică transcraniană este o metodă neinvazivăși nedureroasă, care asigură investigarea tractuluicorticospinal la orice nivel, aducând informaţii privindstatusul funcţional al acestuia. Printre bolile sistemuluinervos pentru care metoda stimulării magnetice este utilăse numără modificările <strong>de</strong>generative (mielopatii), bolilereumatologice inflamatorii (<strong>de</strong> ex., spondilartrita anchilozantă),traumatismele coloanei vertebrale sau măduvei,<strong>de</strong>mielinizările etc.SummaryThe functional evaluation of the pyramidal tract isvery important in neurology. Because of its anatomicalposition, the spinal cord is difficult to investigate byusual neurophysiological methods. Imagistic techniquescan only show structural damage (presence or absenceof morphological abnormalities of the spinal cord),and provi<strong>de</strong> limited information regarding etiologyor functional impact. The lack of correlation betweenimagistic lesions and symptoms is not uncommon.Certification of the disfunction, as well as differentiationbetween spinal and root damage (following compression,irritation, trauma) may hold an important role in diagnosisand therapeuthical approach. Magnetic stimulationrepresents a non-invasive and painless technique ableto assess the cortico-spinal tract at any level, and ableto provi<strong>de</strong> clear data about its function. This methodis useful in <strong>de</strong>generative myelopathy, rheumatologicalinflammatory diseases (ex. ankylosing spondylitis),radiculopathy, spinal trauma, <strong>de</strong>mielination, etc.CORELAŢIA MANIFESTĂRILOR CLINICENEUROLOGICE CU MODIFICĂRILECERVICALE ÎN SPONDILITAANCHILOZANTĂ_______________________________________Alexandrina Rotar 1 , D. Baltag 1 , C.D. Popescu 1 ,Elena Rezus 2 , Oana Arhire 3 ,Ecaterina Chiuariu 2 ,1Clinica <strong>de</strong> Neurologie, Spitalul Clinic<strong>de</strong> Recuperare, Iași2Clinica <strong>de</strong> Recuperare Medicală, Reumatologieși Balneologie, Spitalul Clinic <strong>de</strong> Recuperare, Iași3Clinica <strong>de</strong> Radiologie, Spitalul Clinic<strong>de</strong> Recuperare, IașiSpondilita anchilozantă (SA) este o boală cronicăși progresivă, ce afectează cu predilecţie articulaţiilesacroiliace și articulaţiile coloanei vertebrale,
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55:
Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63:
Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65:
Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67:
Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69:
Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71:
Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73:
Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75:
Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77:
Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79:
Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85:
Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87:
Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93:
Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95:
Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101:
Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121: Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123: Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125: Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127: Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129: Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131: Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133: Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135: Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137: Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139: Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141: Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143: Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145: Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147: Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149: Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151: Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153: Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155: Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157: Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159: Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161: Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163: Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165: Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167: Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169: Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 172 and 173: Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175: Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177: Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179: Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181: Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183: Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185: Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187: Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189: Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191: Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193: Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195: Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197: Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199: Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201: Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203: Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205: Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207: Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209: Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211: Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213: Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215: Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217: Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219: Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p