Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

174La necesitate a fost efectuată TC cerebrală. RezultateleTC au fost divizate în normale sau anormale,iar cele anormale au fost divizate în leziuni intraparenchimatoaseși extraparenchimatoase.Copiii au fost urmăriţi timp de un an, fiind practicateinternările repetate, consultaţiile de ambulatoriu,chiar convorbirile telefonice cu părinţii sau cumedicii de familie din raioane. Pentru evaluarea lor înstaţionar a fost mobilizată o echipă multidisciplinarăde specialiști: neuropediatri, psihologi, fizioterapeuţi.În acest studiu am evaluat dezvoltarea neuropsihicăși motorie, precum și prezenţa acceselor convulsive.Copiii cu convulsii neonatale au fost examinaţi minimumde 3 ori (la 2 luni, între 6 și 9 luni și între 9 și18 luni) în incinta ICȘDOSM C. De fiecare dată a fostefectuată o examinare neurologică minuţioasă.În examenul neurologic a fost măsurată circumferinţacapului, a fost examinată funcţia nervilorcranieni, funcţia motorie. Examenul motor a inclustestarea tonusului muscular, coordonarea mișcărilor,reflexele (profunde tendinoase, posturale, primitive).Aptitudinile motorii au fost comparate cu celecorepunzătoare vârstei. La necesitate a fost efectuatăoftalmoscopia. Afecţiunea vizuală a fost confirmatăobligatoriu și de oftalmolog. Funcţia neurologică afost clasificată: normală, dacă nu se depistează nici oanomalie; deficit neurologic ușor, dacă sunt dereglărila examinarea prezentă, dar cu semnificaţie nepronunţată;deficit moderat, dacă dereglările găsite cauzeazăo afectare funcţională; deficit sever, dacă copilultrebuie îngrijit permanent de către asistent.În testarea neuropsihică a copiilor am utilizatScara Bayley de Dezvoltare a Copilului II (Bayley Scalesof Infant Development II), în special Indexul DezvoltăriiMentale din această scară. Crizele postnataleau fost diagnosticate dacă au fost mai mult de o crizăafebrilă și neprovocată în perioada postneonatală.Consecinţele au fost apreciate ca nefavorabile,dacă copilul manifestă cel puţin 1 din următoarelesimptome: deficit motor de la moderat până la severși/sau afecţiune vizuală la vârstele de la 12 până la 18luni, retard în dezvoltarea mentală, accese convulsivepostnatale. Ceilalţi copii sunt consideraţi ca avândun prognostic favorabil. Caracteristicile pacienţilor,precum și activitatea de fond EEG și TC cerebrală aufost comparate la cei cu prognostic favorabil și cu prognosticnefavorabil.Rezultatele obţinute. Populaţia pacienţilor. Peparcursul anului 2007, din 646 de copii internaţi în secţiade neuropsihiatrie a nou-născuţilor din incinta ICȘDOS-MC convulsii au dezvoltat 69 de copii. Dintre aceștea aufost excluși 2 bolnavi, pentru că nu corespundeau criteriilorde includere. Doi copii au părăsit ţara și, la fel, au fostexcluși. Studiul ulterior s-a axat asupra a 65 de copii (31fete și 34 băieţi), cu vârstele de gestaţie cuprinse între 37Buletinul AŞMși 42 de săptămâni (media – 40 săptămâni), cu anamnesticde convulsii neonatale, care au fost urmăriţi ulteriorcel puţin 12 luni. Greutatea la naștere a variat între 2050g și 4536 g (media: 3400 g ± 120 g.).Debutul convulsiilor a fost în prima zi de viaţă la41 copii (63,1±5,9%), în a doua sau a treia zi a vieţii –la 14 (21,5±5,1%), iar la 10 copii (15,3±4,5%) – dupăa treia zi de viaţă. Structura după tipul clinic a fosturmătoarea: clonice – 43 (66,2%), tonice – 10 (15,3%),subtile – 7 (10,7%), mioclonice – 5 (7,7%). Toţi copiiiau primit tratament antiepileptic, 65 au primit fenobarbitalîn doza de menţinere de 3-5 mg la kg, iar la 14(21,5%) copii cu convulsii refractare s-a mai adiţionatun al doilea preparat (diazepam).Clasificarea etiologică. Distribuirea etiologieicrizelor neonatale la copiii studiaţi este expusă în tabelul1.Cele mai frecvente etiologii ale acceselor epilepticesunt hipoxi-ischemia cerebrală, hemoragiileintracraniene. Trebuie de menţionat că nici unul dincopii n-a avut o intoxicaţie cu toxine, sindrom de abstinenţăde droguri, cauze familiale, genetice. Din 20de copii cu asfixie intranatală, 4 au avut encefalopatiede gr. II, iar 16 – encefalopatie de gr. III. Nici un copiln-a fost clasificat cu encefalopatie gr. I, deoarece convulsiileintră deja în clasificarea encefalopatiilor degradele II și III. Scorul mediu Apgar a fost 5 (variindde la 0 la 7). Copiii cu hemoragii neexplicate au fostsupuși examenului de coagulare a sângelui. Diagnosticulhemoragiilor extraparenchimatoase includeahemoragii subdurale (7), subarahnoidiane (3) și combinate(2). Dintre cei 19 pacienţi cu cauze neindentificate13 au avut convulsii în jurul celei de-a treia zi avieţii, iar 6 copii – după a cincea zi de viaţă.Tabelul 1Distribuţia etiologică a convulsiilor neonatalela copiii din lotul de cercetareSemnele N (%)Hipoxiischemie globală cerebralăintrapartumantepartumHemoragie intracranianăsubduralăsubarahnoidianăcombinatăDisgenezii cerebralehidrocefalie congenitalăagenezia corpului calosDereglări metabolice tranzitoriihipoglicemiehipocalcemieInfecţii intrauterinecu citomegaloviruscu herpes simplu20 copii (30,7%)14 (21,5%)6 (9,2%)12 copii (18,3%)7 (10,7%)3 (4,6%)2 (3%)6 (9,2%)3 (4,6%)3 (4,6%)5 (7,6%)2 (3%)3 (4,6%)3 (4,6%)2 (3%)1 (1,6%)Etiologie necunoscută 19 (29,2%)