Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Romanian Journal of Cardiology
Vol. 26(21), No. 2, 2011
Nu există o clasifi care unitară a sindromului de IC
acută. În Statele Unite, IC acută cuprinde trei entităţi
distincte:
1. IC cronică agravată (răspunzătoare de cel puţin
70% dintre internări)
2. IC de novo (pacienţi fără istoric de IC )
3. IC avansată sau refractară (evoluţie severă cu deteriorarea
progresivă a debitului cardiac) 2 .
În Europa, prima descriere a formelor clinice de IC
acută a fost făcută în anul 2005. Ghidul de diagnostic
și tratament al IC acute și cronice din 2008 al Societăţii
Europene de Cardiologie clasifi că formele clinice de
prezentare a IC acute în șase categorii:
1. IC cronică agravată sau decompensată
2. Edemul pulmonar
3. IC acută din criza hipertensivă
4. Șocul cardiogen
5. IC acută izolată dreaptă
6. IC acută asociată sindroamelor coronariene acute
1
EPIDEMIOLOGIE
Spre deosebire de IC cronică compensată, pentru care
literatura de specialitate abundă în informaţii, în IC
acută datele de epidemiologie ne sunt oferite în special
de studiile observaţionale prospective. Trialurile des fășurate
până în prezent s-au dovedit mai puţin utile în
înţelegerea sindromului de IC acută. Acestea și-au focusat
atenţia în special asupra pacienţilor cu IC cronică
compensată cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng.
Abia în ultimii ani s-au desfășurat trialuri care au înrolat
pacienţi cu IC decompensată. Datorită criteriilor
riguroase de selecţie și randomizare și a programului
riguros al vizitelor populaţia cuprinsă în trialuri nu
refl ectă lumea reală a pacienţilor cu IC acută. Studiile
observaţionale (registrele) au un carater “all inclusive”:
au recrutat și vârstnici, pacienţi cu comorbidităţi (adesea
excluși din trialuri), pacienţi de ambele sexe, cu disfuncţie
sistolică de ventricul stâng, dar și cu fracţie de
ejecţie prezervată sau normală. Includerea unui număr
mare de pacienţi (sute, mii) oferă posibilitatea recrutării
unor subpopulaţii care nu sunt prinse în trialuri.
Retrospectiv pe aceste cohorte se pot face numeroase
analize statistice utile pentru înţelegerea sindromului
de IC acută, dar și pentru crearea design-ului trialurilor
viitoare.
Cele mai cunoscute registre de IC acută sunt:
ADHERE (Acute Decompesated Heart Failure National
Registry), OPTIMIZE-HF (Organized Program To Initiate
lifesaving treatement in hospitalized patients with
Lucica Grigoricã et al
Acute heart failure. Comparative data from registry
Heart Failure), EHFS (European Heart Failure Survey)
I și II, EFICA (Etude Francaise de l’Insuffi cance Cardiaque
Aiguë), Italian acute heart failure registry. Rezultatele
acestor registre demonstrează marea diversitate a
sin dromului de IC acută. Desfășurat în Statele Unite ale
Ame ricii, ADHERE reprezintă în acest moment cel mai
mare registru de IC acută care a înrolat peste 100.000
de pacienţi 3,4 . În România, până la iniţierea Registrului
Român de Insufi cienţa Cardiacă Acută (RRICA)
în 2008 (iniţiativă a Grupului de Lucru de Insufi cienţă
Car diacă al Societaţii Române de Cardiologie), date
epi de miologice despre IC erau oferite doar de un singur
studiu: “Epidemiologia descriptivă a insufi cienţei cardiace
în spitalele din România” 5 . RRICA oferă pentru
prima dată informaţii despre aspectele epidemiologice,
clinice și de management a IC acute în România 6 . Acest
registru a înrolat peste 3200 de pacienţi atât din spitale
academice cât și din spitale non-academice. Socie tatea
Europeană de Cardiologie a demarat în octombrie 2009
faza pilot a unui amplu registru de IC acută (ESC-HF
Pilot), cu caracter observaţional care a înrolat 5118 pacienţi
cu IC acută, proiect la care au participat și spitale
din România. Societatea Europeană de Cardiologie și-a
propus, prin acest regsitru, să compare datele epidemiologice
și clinice, dar și resursele medicale din diferite
zone geografi ce ale continentului european.
Pacienţii internaţi cu IC acută sunt în general vârstnici
și cu multe comorbidităţi. Vârsta medie este cuprinsă
între 70 și 75 de ani, la limita superioară fi ind regis
trele americane. Se remarcă o ușoară predominenţă
a sexului feminin în registrele americane și a sexului
mas c ulin în cele europene. Pacienţii cu IC acută sunt
frec vent hipertensivi și aproximativ 30% dintre ei sunt
dis lipidemici. Se remarcă procentul ridicat al diabeticilor
în toate registrele, cele mai mari valori (peste 40%)
înregistrându-se în cele americane. Prevalenţa unor comorbidităţi
ca anemia, insufi cienţa renală și BPOC variază
de la un registru la altul. Sunt registre americane
care au raportat diverse grade de disfuncţie renală la
aproximativ 1/3 dintre pacienţi, această condiţie clinică
având implicaţii importante asupra tratamentului și
prog nosticului. Etiologia ischemică domină în majoritatea
registrelor (Tabelul 1) 3,4,7,8
Indiferent de tipul clasifi cării (americană sau europeană),
forma clinică cea mai frecventă este IC cronică
decompensată. Creșterea duratei de supravieţuire în IC
cronică a condus în ultimii ani la o creștere dramatică
a numărului internărilor datorate episoadelor de decompensare
a acestor pacienţi, situaţia fi ind similară în
Europa și Statele Unite. IC cronică decompensată re-