Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Romanian Journal of Cardiology
Vol. 26(21), No. 2, 2011
PARTEA 1. DEFINIȚII, CLASIFICARE, FIZIOPATOLOGIE,
EPIDEMIOLOGIE, PROGNOSTIC, IMPACTUL ASUPRA
CALITĂȚII VIEȚII, PROBLEME ECONOMICE
1.1 Defi niții
Sincopa reprezintă pierderea tranzitorie a stării de
conștienţă datorită hipoperfuziei cerebrale globale fi -
ind caracterizată de: durată scurtă, debut rapid și recuperare
totală spontană. Această defi niţie se deosebește
de celelalte prin faptul că include cauza pierderii conștienţei
și anume hipoperfuzia cerebrală globală tranzitorie.
Fără această precizare defi niţia ar fi sufi cient de
cuprinzătoare încât să includă și alte afecţiuni cum ar fi
crizele de epilepsie sau comoţia cerebrală.
De fapt, fără această precizare defi niţia ar fi despre
T-LOC, un termen descris pentru a acoperi toate stările
de pierdere de conștienţă care sunt tranzitorii indiferent
de mecanism (Figura 1). Prin distincţia dintre
T-LOC și sincopă defi niţia actuală diminuă confuzia
diagnostic și conceptuală. În trecut sincopa nu era defi -
nită sau dacă era, formularea ei diferea de la o lucrare la
alta 2 . Termenul de „sincopă” era uneori folosit pentru
T-LOC, astfel incluzând crizele epileptice și atacul vascular
cerebral. Această confuzie încă poate fi găsită în
literatura de specialitate 3,4 .
În unele forme de sincopă starea de pierdere de conștienţă
poate fi precedată de prodrom (ameţeală, grea ţă,
transpiraţii, slabiciune și tulburări de vedere), în aces te
cazuri pacientul fi ind atenţionat de iminenţa sincopei.
De multe ori pierderea stării de conștienţă apare fără
simptomatologia prodromală. Rareori se estimează cu
acurateţe durata pierderii conștienţei. Tipic, sincopa
durează puţin. Pierderea completă a stării de conștienţă
în sincopa refl exă durează 20 de secunde (sec). În unele
cazuri durata stării de inconștienţă se poate prelungi
până la câteva minute 5 . În aceste cazuri diag nos ticul
dife renţial între sincopă și celelalte T-LOC poate fi difi
cilă. Revenirea după un episod sincopal este însoţită
de recuperarea imediată a orientării temporo-spaţiale
și a comportamentului. Unele episoade sincopale pot fi
însoţite de amnezie retrogradă, deși cu ani în urmă nu
se credea acest lucru, la ora actuală se acceptă posibilitatea
acesteia în special la pacienţii vârstnici. Uneori
în perioada de recuperare dupa pierderea conștienţei
pacientul poate simţi oboseală fi zică.
Adjectivul „presincopal” este utilizat pentru indicarea
simptomelor și a semnelor care apar înaintea pierderii
stării de conștienţă, deci sensul său nu este numai
literar ci poate fi interpretat ca sinonim cu „prodrom”
sau „atenţionare”. Substantivul „presincopă” este folosit
Guidelines for the diagnosis and management of syncope
(version 2009)
adesea pentru a indica o stare patologică ce are simptome
comune cu starea prodromală care precede pierderea
de conștienţă, aceasta nefi ind prezentă. Rămân însă
unele dubii în ceea ce privește similitudinea mecanismului
acestor presincope cu cel al sincopelor.
1.2 Clasifi care și fi ziopatologie
1.2.1 Plasarea sincopei în cadrul pierderilor
tranzitorii a stării de conștienţă (realitate sau
aparenţă).
Contextul pierderilor de conștienţă tranzitorii este
ilustrat în Figura 1. Doi arbori decizionali separă T-
LOC de alte afecţiuni în funcţie de apariţia pierderii
stării de conștienţă și de cele patru caracteristici defi nitorii
pentru T-LOC (tranzitorie, cu debut rapid, durată
scurtă, și recuperare spontană).
Pierderea tranzitorie a stării de conștienţă poate fi
traumatică sau non-traumatică. Contuzia provoacă
de obicei pierderea conștienţei; de obicei fi ind prezent
traumatismul, rar se pot face confuzii. T-LOC non-traumatică
este la rândul ei împărţită în: sincopă, crize
epileptice, pseudosincopa psihogenă, și alte cauze rare.
Pseudosincopa psihogenă se discută în acest document
în alt capitol. Cauzele rare includ de ex. cataplexia sau
alte forme de T-LOC în circumstanţe rare cum ar fi
somnolenţa diurnă excesivă.
Tabelul 3. Afecțiuni diagnosticate greșit ca sincopă
Afecţiuni cu pierderea stării de conştienţă parţială sau totală dar fără hipoperfuzie
cerebrală globală
epilepsia
tulburări ale metabolismului, inclusiv hipoglicemia, hipoxia, hiperventilaţia sau hipercapnia
intoxicaţiile
AIT-ul vertebrobazilar
Afecţiuni fără alterarea stării de conştienţă
cataplexie
drop attacks
lipotimii
pseudosincopă psihogenă
AIT de origine carotidiană
LOC=pierderea stării de conştienţă; AIT=atac ischemic tranzitor
Câteva afecţini pot prezenta asemănări cu sincopa în
două aspecte diferite (Tabelul 3). În unele cazuri există
o pierdere a stării de conștienţă, dar prin alt mecanism
decât hipoperfuzia cerebrala globală. De exemplu epilepsia,
unele disfuncţii metabolice (inclusiv hipoxia și
hipoglicemia), intoxicaţia și atacul vascular cerebral ischemic
tranzitor (AIT). În cazul altor afecţiuni, pierderea
stării de conștienţă este doar aparentă; astfel se întâmplă
în cataplexie, „drop attacks” (atacuri de cădere),
căderi, pseudosincopa psihogenă, și AIT-ul de origine
carotidiană. În aceste cazuri diagnosticul diferenţial cu
sincopa se face ușor, în unele cazuri poate fi mai difi cil