Untitled - IPA Romania

proprietarul unei societăţi financiare/companii
off-shore ,,B”, din Insulele
Virgine Britanice, va cumpăra de la producător
pastele făinoase la preţul de 1
USD/cutie, şi le va revinde firmei româneşti
la preţul de 2,4 USD/cutie.
Cantitatea de marfă importată şi preţul
de vânzare pe piaţa internă rămân neschimbate.
b.1.) situaţia financiară a firmei româneşti
,,A”:
- venituri: 300.000x2,5= 750.000 USD
-cheltuieli: 300.000x2,4=720.000 USD
- profit brut: 30.000 USD
- impozit pe profit – 16 % 4.800 USD
- profit net: 25.200 USD
b.2.) situaţia financiară a firmei offshore
,,B’’:
- venituri: 300.000 x 2,4 = 720.000 USD
- cheltuieli: 300.000x1 =300.000 USD
- profit brut = profit net: 420.000 USD
(datorită neimpozitării profitului)
Se poate observa că prin implicarea societăţii
financiare off-shore s-au economisit
de la impozit 67.200 USD (72.000 – 4.800)
sau (420.000 + 25.200 – 378.000), sumă
care a majorat profitul net.
La reuniunea din sudul Marii Britanii,
miniştrii de Finanţe din statele dezvoltate şi
în curs de dezvoltare - G20 - au avut o
agendă încărcată de problemele crizei globale.
Între problemele dezbătute s-au numărat:
atribuirea de puteri sporite Fondului
Monetar Internaţional, pachete de stimulare
a economiilor, curăţarea băncilor de activele
toxice. Pe agendă a figurat şi secretul
bancar, una dintre puţinele chestiuni asupra
cărora statele membre ale G20 par să fie de
acord.Mai precis, acestea vor să pună capăt
secretului bancar şi să întocmească o listă
neagră a statelor care refuză să se conformeze.
Argumentul lor constă în faptul că
secretul bancar, ca şi paradisurile fiscale,
pun şi mai mult în pericol stabilitatea economiei
globale.
Marea Britanie, Statele Unite, Germania,
toate marile puteri s-au aliat în această
chestiune şi arată cu degetul, în primul
109
rând, către Elveţia pe care o ameninţă cu
includerea pe lista OECD a statelor care refuză
să coopereze în această chestiune. Ţările
incluse pe această listă sunt dezavantajate
în relaţiile de cooperare internaţională.
Chiar dacă există voinţa politică pentru
a lupta împotriva secretului bancar şi a paradisurilor
fiscale, miile de miliarde de dolari
ascunse în conturi off-shore cântăresc şi
ele destul de greu. Conform organizaţiei
pentru cooperare economică şi dezvoltare
OECD, aproximativ 7 trilioane de dolari
sunt plasate în paradisuri fiscale pentru a
eluda taxele sau instabilitatea politică. În
aceste condiţii, reforma sistemului financiar
global dorită de statele G20 se anunţă o misiune
dificilă.
În România, percepţia asupra unei companii
off-shore nu este una dintre cele mai
favorabile. Se consideră că sub umbrela
unei astfel de firme se încearcă săvârşirea
unor fapte ilegale. Exemple în acest sens
sunt destule în istoria postdecembristă, dar
specialiştii în comerţ internaţional susţin că
firmele off-shore nu sunt fantome pentru că
ele există, conform legislaţiei statului unde
sunt înregistrate.
Gheorghe Caraiani, prodecan la Facultatea
de Relaţii Internaţionale a Universităţii
Româno-Americane, specialist în comerţ
internaţional, afirmă că profiturile obţinute
de firmele din România sunt transferate în
conturile companiilor off-shore, fiind impozitate
cu o sumă modică.
Practic, profitul obţinut din activităţi
desfăşurate în România, care se încadrează
la cota de 16% de impozit, se taxează în
statul unde este înregistrată compania offshore
şi unde se aplică un impozit mai scăzut.
El atrage însă atenţia asupra unui aspect
care se ia în calcul atunci când se doreşte
înfiinţarea unui off-shore, şi anume
necesitatea existenţei unui tratat de evitare a
dublei impuneri între România şi statul
unde urmează să fie înregistrată viitoarea
companie.
“În cazul în care acest tratat nu există,
riscaţi ca după ce aţi plătit taxele mai mult
decât modice în ţările considerate paradi-