You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
fost făcut prin realizarea în 1883 a Convenţiei<br />
de la Paris pentru protecţia proprietăţii<br />
industriale şi în 1886 a Convenţiei de la<br />
Berna pentru protecţia operelor literare şi<br />
artistice. 49<br />
Un fapt care a generat elaborarea primei<br />
convenţii în domeniul proprietăţii intelectuale,<br />
l-a constituit organizarea Expoziţiei<br />
internaţionale de la Viena din anul 1873,<br />
ocazie cu care foarte mulţi participanţi<br />
străini, nu au fost dispuşi să-şi expună invenţiile,<br />
din cauza protecţiei inadecvate,<br />
oferite de legislaţia Imperiului Austro-Ungar.<br />
Ca urmare în acelaşi an, a avut loc<br />
Congresul de la Viena pentru reforma brevetelor<br />
de invenţie, care a stabilit câteva<br />
principii de bază, ale unui sistem protejare a<br />
brevetelor de invenţie. Urmare a acestui<br />
eveniment, a fost convocat un Congres internaţional<br />
pentru proprietate industrială,<br />
care a decis convocarea unei conferinţe internaţionale,<br />
care să determine o uniformizare<br />
a legislaţiei în domeniul proprietăţii<br />
industriale. În 1880, Franţa a pregătit Conferinţa<br />
Internaţională de la Paris, unde a<br />
fost adoptat proiectul de convenţie care reglementa<br />
tratamentul naţional, dreptul de<br />
prioritate, reglementări care stabilesc drepturi<br />
şi obligaţii pentru persoanele fizice şi<br />
juridice, dar si aspecte referitoare la cadrul<br />
administrativ de implementare a convenţiei.<br />
Semnarea primei convenţii internaţionale în<br />
domeniul proprietăţii industriale a avut loc<br />
cu ocazia CONVENŢIEI DE LA PARIS din<br />
1883, la care au participat 11 state, şi care a<br />
intrat în vigoare pe 7 iulie 1884.<br />
De precizat faptul că în cuprinsul Convenţiei<br />
de la Paris, pentru prima oară se<br />
face referire la instituirea protecţiei indicaţiei<br />
geografice.<br />
În ceea ce priveşte protecţia dreptului de<br />
autor şi a drepturilor conexe, perioada internaţionalizării,<br />
s-a cristalizat odată cu desfăşurarea<br />
în anul 1886 a Convenţiei de la<br />
49 F.BEIER, One hundred years of international cooperation<br />
– the role of the Paris Convention in the<br />
past, present and future, International Review of<br />
Industrial Property and Copyright law, 1984<br />
65<br />
Berna pentru protecţia operelor literare şi<br />
artistice.<br />
O etapă importantă în perioada internaţionalizării<br />
protecţiei proprietăţii intelectuale,<br />
o reprezintă crearea primelor structuri<br />
organizatorice, care au ca obiect de activitate<br />
gestionarea problematicii referitoare la<br />
protejarea drepturilor de proprietate industrială,<br />
a dreptului de autor şi a drepturilor<br />
conexe. Astfel, Convenţiile de la Paris şi de<br />
la Berna, au prevăzut înfiinţarea unor secretariate<br />
sau birouri, care în 1893 au fuzionat<br />
ţi au dat naştere Biroului Unit Internaţional<br />
pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale,<br />
care ulterior s-a transformat în Organizaţia<br />
Mondială a Proprietăţii Intelectuale<br />
(O.M.P.I.). Această transformare a avut loc<br />
în 1967, iar în 1974, OMPI a fost recunoscută<br />
ca agenţie specializată în cadrul Naţiunilor<br />
Unite (O.N.U.).<br />
GLOBALIZAREA<br />
Considerăm că, procesul de globalizare,<br />
a început odată cu înregistrarea progreselor<br />
tehnologice majore, în domeniul ştiinţific,<br />
industrial, în domeniul tehnicii de calcul şi<br />
al informaticii, progrese care au generat o<br />
evoluţie mai rapidă a schimburilor comerciale,<br />
şi a fluxurilor financiare, începutul<br />
acestei etape putând fi amplasat din punct<br />
de vedere istoric între cele două războaie<br />
mondiale 50 .<br />
Explozia tehnologică şi informaţională<br />
fără precedent, precum şi tendinţa de globalizare<br />
care s-a manifestat la nivelul economiei<br />
mondiale, concretizată prin expansiunea<br />
companiilor multinaţionale, a marilor<br />
producători de bunuri şi servicii, au<br />
condus la necesitatea unor reglementări juridico-penale,<br />
care să protejeze proprietatea<br />
intelectuală şi care să încerce să stopeze fenomenul<br />
contrafacerilor şi al pirateriei.<br />
Considerăm 51 , că din punct de vedere a<br />
50<br />
M. PANTEA, „Protecţia penală a proprietăţii<br />
intelectuale în era globalizării”, Editura Expert,<br />
Bucureşti, 2008<br />
51 M. PANTEA, articol „Criza globală şi implicaţiile<br />
asupra protecţiei drepturilor de proprietate<br />
intelectuală” – Revista de Investigare a Criminalităţii,