Untitled - IPA Romania

abordate cu mijloace civile (diplomatice,
economice, tehnice); nu trebuie neglijată
însă perspectiva izbucnirii de conflicte violente
în aceste regiuni; în acest context, nu
trebuie exclusă o posibilă intervenţie militară
din partea UE pentru stabilizarea situaţiei;
costurile aferente intervenţiilor UE în
situaţii de criză vor cântări tot mai mult în
adoptarea unei decizii;
Asigurarea furnizării de energie: având
în vedere că energia este deosebit de importantă
în asigurarea creşterii economice,
aceasta va reprezenta un factor cheie într-o
lume globalizată; accesul la energie va fi de
interes strategic pentru toate ţările, putând
declanşa competiţia şi rivalitatea între ţările
dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare;
chiar şi o deconectare temporară a UE de la
sursele de energie va avea un impact economic
major; opţiunile de contracarare a
unei astfel de perspective sunt multiple:
tehnologice (dezvoltarea de surse alternative
de energie), politice (întărirea stabilităţii
şi promovarea relaţiilor de bună vecinătate),
militare (se precizează că o criză majoră
implicând una din ţările mari exportatoare
de petrol din Orientul Mijlociu poate
constitui un scenariu, deşi puţin probabil,
pentru o intervenţie militară UE în următoarele
două decenii);
Solidaritatea cu aliaţii: Europa poate fi
implicată într-o serie de confruntări militare
şi prin prisma alianţei sale strategice cu
SUA; o schimbare majoră a SUA faţă de
NATO va afecta semnificativ securitatea
europeană şi va putea schimba însăşi natura
PESA.
O tendinţă importantă a evoluţiei contextului
global, definit prin cei şapte indicatorii
strategici, cu implicaţii directe asupra
domeniului militar este legată de creşterea
rezervelor societăţilor europene faţă de
perspectiva utilizării instrumentului militar
în promovarea sau apărarea unor interese de
securitate. Acţiunile militare, neautorizate
explicit de către ONU, vor fi tot mai controversate,
iar utilizarea forţei va fi intens
evaluată de către opinia publică occidentală.
283
Focalizarea pe securitatea naţională privită
în integralitatea sa („homeland
security”) va conduce la diluarea progresivă
a graniţelor dintre domeniile tradiţionale
ale securităţii şi apărării, precum şi la
posibila diminuare a rolului alocat sistemului
militar de către societăţile occidentale.
O astfel de evoluţie ar putea genera
micşorarea resurselor publice alocate pentru
apărare, tendinţă care poate periclita eficacitatea
generală a forţelor armate
În acest context, sistemele militare vor
trebui să facă faţă pe termen mediu şi lung:
schimbarea rolului forţei militare şi adaptarea
la revoluţia tehnologică. Legat de primul
aspect, utilizarea forţei va fi tot mai
mult supusă constrângerilor legale şi rezervelor
politice, plecând de la prevederile generale
ale dreptului internaţional şi de la
tendinţa societăţilor europene de devalorizare
a războiului şi a acţiunilor care implică
forţa armată. În aceste condiţii, „este probabil
ca factorul politic să definească şi să
aplice condiţii tot mai restrictive pentru situaţiile
considerate legitime în utilizarea
forţei armate”.
Pe de altă parte, evoluţiile ştiinţei şi tehnologiilor
specifice erei informaţionale vor
influenţa puternic atât rolul şi funcţiile viitoare
ale forţelor armate, cât şi procesul de
dezvoltare a capabilităţilor militare necesare
pe termen mediu şi lung. Spre exemplu,
progresul continuu în microelectronică
şi tehnologiile de comunicaţii va conduce la
creşterea importanţei cunoaşterii şi informaţiilor
în operaţiile militare viitoare. Alte
direcţii de utilizare a progreselor din ştiinţa
şi tehnologiile civile vor viza creşterea nivelului
de protecţie a propriilor forţe precum
şi reducerea pierderilor şi efectelor
distructive asupra mediului, provocate de
operaţiile militare. În acelaşi timp, dezvoltările
tehnologice pe piaţa civilă a echipamentelor
care pot avea şi aplicativitate militară
pot conduce la situaţii în care forţele
militare europene să se confrunte cu forţe
oponente cu acelaşi nivel de dotare sau
chiar superior dotate.
Plecând de la evoluţiile posibile ale me-