Untitled - IPA Romania

15
care solicitau subvenţii uriaşe pentru importul
de trestie de zahăr din Croaţia, deşi
este cunoscut că această ţară nu cultivă aşa
ceva.
Sume uriaşe se plătesc drept subvenţii,
pe baza documentelor frauduloase, producătorilor
de ulei de măsline (Grecia, Italia,
Spania), fermierilor producători de lapte şi
de tutun.
Importul de produse în Uniunea Europeană
şi exportul de produse în afară reprezintă
un domeniu în care dimensiunea fraudelor
este deosebit de mare. În cele mai
multe cazuri alimentele declarate ca fiind
exportate nici nu trec graniţele U.E. (este
vorba de cantităţi mari de carne de vită, un t
şi alte alimente).
Numărul extrem de mare al diferitelor
tarife de import stabilite de Uniunea Europeană
pentru a-şi proteja proprii producători,
oferă comercianţilor posibilitatea de a
înscrie în documentele de livrare produse ca
fiind de calitate inferioară decât cea reală,
modalitate prin care aceştia economisesc
sume impresionante.
Unul dintre rarele cazuri descoperite a
fost aşa numita „afacere românească”. Importatorii
au declarat că s-a importat din
România (anterior aderării la U.E.) „produse
secundare de abator, comestibile” în
cantitate de 10.870 de tone, care erau în realitate
„carne de calitate superioară” valoarea
astfel economisită fiind de peste 60 milioane
de euro.
O altă modalitate de fraudare a fondurilor
U.E. se referă la schimbarea ţării de origine
a mărfurilor în scopul plăţii unor tarife
mai mici, cele mai vizate produse fiind: bananele,
articole vestimentare, usturoi, produse
alimentare, încălţăminte etc. Un studiu
al OLAF evidenţiază faptul că anual intră în
U.E. peste 600.000 tone de îmbrăcăminte şi
încălţăminte din China însoţite de certificate
de origine false.
Cazuri frecvente de fraudă au fost constatate
şi în privinţa accesării fondurilor
structurale, cunoscute şi sub denumirea de
„fonduri de coeziune”, care constau în fonduri
plătite ţărilor înainte de aderare şi regiunilor
mai sărace. Aproximativ 308 miliarde
de euro vor fi cheltuiţi, în perioada
2007-2013, pentru reducerea discrepanţei
dintre regiunile mai sărace şi cela mai bogate
ale U.E.
Aceste fonduri structurale sunt recunoscute
drept o ţintă a fraudei şi corupţiei larg
răspândite, ele fiind accesate de grupuri de
întreprinzători, unele din acestea integrate
unor structuri criminale de tip mafiot. Semnificativă
în acest sens este constatarea făcută
de Curtea de Conturi a Uniunii Europene
care afirmă faptul că 69 la sută din
plăţile efectuate pentru un eşantion de proiecte
de fonduri structurale conţineau „erori
majore”. Termenul folosit este elegant,
pentru că, în realitate, în spatele „erorilor
majore” se ascund fraude.
În cazul gestionării acestor categorii de
fonduri fraudele îmbracă forme dintre cele
mai ingenioase, dar şi primitive (în unele
proiecte se foloseşte metoda supraîncărcării
devizelor de lucrări, a costurilor cu forţa de
muncă etc.).
Campioanele Uniunii Europene în materia
delapidării fondurilor structurale în ultimii
ani sunt Grecia şi Italia. Potrivit Raportului
Curţii de Conturi pe anul 2006,
nouă producători de îmbrăcăminte din Grecia
au primit suma de 2,9 milioane de euro
pentru a fi ajutaţi să creeze locuri de
muncă. Metoda a fost simplă: toţi angajaţii
existenţi în firmele respective au fost concediaţi,
după care au fost reangajaţi într-o
nouă firmă, cu alt nume.
Fonduri de valoare semnificativă (zeci de
milioane) de euro au fost plătite unor firme
fantomă din Italia şi Grecia pentru proiecte de
construcţii şosele, poduri, spitale, complexe
de reciclare a deşeurilor şi centre medicale,
astfel de obiective fiind nefinalizate, unele
dintre ele chiar neîncepute, după 10-15 ani de
la acordarea fondurilor.
Fonduri importante sunt alocate de către
Uniunea Europeană pentru realizarea unor
obiective integrate procesului complex de
protecţie a mediului înconjurător, în special
uzinelor de reciclare a deşeurilor industriale
şi menajere.