Untitled - IPA Romania

onală. Un torturator poate intensifica durerea
şi suferinţa provocată victimelor ca şi o
cale de a obţine satisfacţia pe care o obţine
de la crimele sale pe măsura ce experienţa
sa creşte. Cu toate acestea, motivul de bază,
va rămâne acelaşi, în general, deoarece
acesta este legat de principalele sale motive
de a comite crimele.
La fel, un criminal care-şi mutilează
victimele, după ce le omoară, ca Jack
Spintecătorul, poate provoca mai multe
mutilări sălbatice odată cu succesiunea atacurilor.
Acestea două vor prezenta, mai degrabă,
o diferenţă a intensităţii decât o
schimbare a bazei semnăturii în sine. Datorită
acestei rezistenţe la schimbare, elementele
semnăturii prezintă o importanţă
deosebită în analiza crimelor individuale,
deoarece acestea pot sugera o legătură între
aceste cazuri şi alte cazuri în care a fost găsită
o semnătură asemănătoare. Totuşi,
există cazuri în care pot lipsi diferite elemente
ale semnăturii, în împrejurări particulare,
datorate unor întâmplări neaşteptate.
Acestea pot include întâlnirea unui răspuns
diferit de la o victimă sau faptul că este întrerupt
în timp ce realiza ritualul crimei.
28
DESCIFRAREA SEMNĂTURII
Identificarea elementelor semnăturii înseamnă
separarea acestora de cele ce au legătură
cu modul de operare. Profilerul FBI,
John Douglas, într-o lucrare despre modul
de operare, semnătură şi scena crimei, foloseşte
un exemplu fictiv pentru a explica diferenţele
de bază dintre MO şi semnătură.
Un violator intră într-o casă pentru a găsi
presupusa victimă şi pe partenerul său.
Pentru a comite crima el trebuie să-l prevină
pe partener despre atacul său sau să-i
alarmeze pe aceştia. Dacă reţine unul dintre
parteneri legându-l sau încuindu-l în altă
cameră, şi-a realizat obiectivul. Dacă, în
schimb, acesta îl leagă pe om şi apoi îl
obligă pe acesta să fie martor, în timp ce
partenerul său este violat, aceasta devine
parte din tiparul inducerii durerii, umilirii şi
dominării faţă de ambele sale victime şi
este, probabil, o parte importantă a semnăturii
sale. Astfel, poate fi repetat cu uşurinţă,
oricând atacă femei cu parteneri în locuinţe.
Un alt exemplu gândit de către John
Douglas a fost acela al unui spărgător de
bănci care avea o ingenioasă metodă de a
întârzia personalul băncii să anunţe poliţia
după fuga sa. El îi forţa pe aceştia să se
dezbrace, prevăzând astfel faptul că doar
atunci când aceştia îşi vor fi găsit hainele şi
se vor fi îmbrăcat vor suna după ajutor.
Acesta ar fi un bun exemplu de mod de
operare ingenios, destinat exclusiv pentru a
face infracţiunea eficientă şi arestarea mai
puţin probabilă. Doar dacă tâlharul şi-ar fi
folosit mai apoi puterea temporară pe care o
avea asupra personalului băncii pentru a-i
forţa pe aceştia să se dezbrace şi apoi să-i
constrângă pe aceştia să îi permită să-i fotografieze
în poziţii sugestive şi degradante,
face ca scopul său să treacă de la comiterea
infracţiunii de bază la satisfacerea propriilor
sale nevoi emoţionale, trecând graniţa
dintre modul de operare şi semnătură.
Chiar şi cei care pun bombe şi incendiatorii
pot etala semnături. Modul în care începe
un incendiu este parte din modul de
operare al unui incendiator, din moment ce
acest lucru face posibilă pentru el arderea
până în temelii a unei clădiri. În unele cazuri
flacăra poate să nu fie principalul obiectiv.
Poate fi utilizată pentru acoperirea
probelor unei alte crime – pentru a sugera –
de exemplu, o victimă decedată într-un incendiu
accidental. Acestea vor fi părţi ale
modului de operare din moment ce se referă
la un motiv raţional - respectiv comiterea
crimei.
Pe de altă parte, semnătura face legătura
cu cauza pentru care un incendiator dă foc
unei clădiri unde pare să nu existe niciun
motiv logic. Tipul de clădire ţintă poate fi
parte din semnătura criminalului. Alte probe
din oricare alt ritual lăsat de criminal în
clădire înainte ca focul să fie aprins vor fi, de
asemenea, parte a semnăturii. Unii lasă să se
vadă diverse acte de vandalism, alţii pot
urina sau defeca la locul infracţiunii. Nici
unul dintre aceste acte nu au niciun rol în