08.04.2014 Views

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia

Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Eugen Simion: „E surprinzător ce farmec<br />

au în interpretarea lui G. Călinescu scrierile vechi<br />

chiar şi cele rămase în firi<strong>de</strong>le istoriilor literare. Un<br />

vers, un fragment dintr-o scriere amplă, uneori o<br />

vorbă <strong>de</strong> spirit salvează un nume sortit uitării.”<br />

SPECIALITĂŢI MORALE<br />

George Călinescu<br />

în „A<strong>de</strong>vărul literar şi artistic”, 4 februarie 1934<br />

Am citit cu mare satisfacţiune, în<br />

gazete, că o bandă <strong>de</strong> paznici albanezi a<br />

fost prinsă operând spargeri în dauna<br />

stăpânilor. Cum zic, m-am bucurat foarte<br />

mult. De ce? – veţi întreba. Iată pentru ce:<br />

N-aş putea spune <strong>de</strong> când datează<br />

obiceiul, dar e cert că atunci când un<br />

proprietar <strong>de</strong> vie, <strong>de</strong> moşie sau <strong>de</strong> hotel are<br />

nevoie <strong>de</strong> un „om <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re”, caută<br />

nu<strong>mai</strong><strong>de</strong>cât un „turc”, adică un „albanez”.<br />

Albanezii sunt specializaţi în branşa<br />

„oameni <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re”, în care nici o altă<br />

naţiune se pare că nu poate izbuti.<br />

La uşile hotelurilor, caselor <strong>de</strong> raport,<br />

a cinematografelor şi a <strong>de</strong>pozitelor<br />

întâlneşti foarte a<strong>de</strong>sea nişte indivizi pe<br />

jumătate adormiţi, cu fălci bestiale şi vorbire<br />

grohăită şi incomprehensibilă, indivizi care<br />

par cu totul lipsiţi <strong>de</strong> funcţiunile superioare<br />

ale umanităţii. Inacţiunea şi somnolenţa le<br />

dau o înfăţişare <strong>de</strong> extremă stupiditate şi<br />

acea agresivitate lentă a portarilor care sunt<br />

iritabili la orice tulburare şi plini <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>mnitatea lor. Am jigni nobila naţiune<br />

albaneză dacă ne-am închipui că aceşti<br />

specialişti ai credinţei sunt albanezi. Cine<br />

ştie ce vagă cloacă balcanică le dă<br />

naştere?<br />

Când „credinţa” nu e ajutată <strong>de</strong><br />

inteligenţă, ea e puţin lucru. S-au văzut<br />

criminali scoţându-şi legăturile cu lucruri <strong>de</strong><br />

furat sub ochii somnolenţi şi osândiţi ai<br />

acestor paznici. Alteori excesul <strong>de</strong> zel<br />

ciuruie cu gloanţe trupul unui copil care a<br />

furat un ciorchine <strong>de</strong> strugure sau<br />

sugerează legarea <strong>de</strong> coada calului a unui<br />

ţăran cu o vită prea lacomă.<br />

Un lucru mi se pare cu totul ciudat.<br />

Cum e cu putinţă ca o naţiune să ajungă la<br />

convingerea aceasta nestrămutată că e<br />

lipsită <strong>de</strong> anumite însuşiri morale? Poţi oare<br />

să-ţi închipui că un francez care în<br />

funcţiunile <strong>de</strong> răspun<strong>de</strong>re să dorească turci,<br />

convins fiind că lui îi lipseşte această<br />

calitate? Educarea unui popor pe acest<br />

temei <strong>de</strong> scepticism moral <strong>de</strong>vine aproape<br />

cu neputinţă. Nimic nu întăreşte o virtute<br />

<strong>mai</strong> mult ca încre<strong>de</strong>rea. Pune un copil să<br />

facă o acţiune <strong>de</strong> înaltă răspun<strong>de</strong>re şi ţi-o<br />

va face. Fenomenul albanezului „om <strong>de</strong><br />

încre<strong>de</strong>re” este semnul unei <strong>de</strong>ficienţe<br />

morale îngrijorătoare şi se poate traduce<br />

<strong>mai</strong> literar aşa: „Nu mă pune să-ţi păzesc<br />

averea, că sunt cam hoţ”.<br />

[…]<br />

Glossă<br />

Otilia, tu eşti un microcosm,<br />

Tu eşti E<strong>de</strong>n şi Tot.<br />

Din suflul meu spre tine<br />

În viscerele line<br />

Se naşte-vor cu aripi<br />

Babel şi Pharaot.<br />

În marea, cad, uimire!<br />

Legat <strong>de</strong>-al tău inel<br />

Central sunt sfântul mire,<br />

Şi şarpelui din el<br />

Plin <strong>de</strong> seminţe vânt<br />

Sunt primul lui cuvânt.<br />

Vol. Poezii, 1937<br />

103<br />

Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 3-4, <strong>mai</strong>-<strong>iunie</strong> <strong>2013</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!