Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Mariana Rogoz Stratulat, Delia Stăniloiu,<br />
Valentin Văran, Eleonora Stamate ne-au<br />
<strong>de</strong>zvăluit câteva dintre căutările lor<br />
anterioare, dar cei <strong>mai</strong> mulţi apar pentru<br />
prima dată într-o antologie semnată <strong>de</strong><br />
Valentina Becart, fără ca vârsta, profesia<br />
sau ţinutul din care provin sau îşi<br />
<strong>de</strong>sfăşoară activitatea să <strong>de</strong>vină<br />
impedimente în <strong>de</strong>voalarea sentimentelor<br />
atât <strong>de</strong> fireşti fiinţei umane. Bianca<br />
Marcovici, Anni-Lorei Mainka, Mihaela<br />
Claudia Condrat, Valeriu Cercel sau Adrian<br />
Grauenfels sunt doar câţiva dintre cei care,<br />
<strong>de</strong> pe meleaguri străine, trimit versuri<br />
sensibile, transmiţându-ne nostalgia locului<br />
un<strong>de</strong> s-au născut şi au trăit un timp.<br />
Tema principală a volumului o<br />
constituie, bineînţeles, iubirea, ea fiind<br />
sentimentul care uneşte şi care ar trebui să<br />
domine în lume. Exprimată fie în vers<br />
clasic, fie în vers alb, iubirea, sub toate<br />
formele ei, inundă paginile antologiei. Un<br />
parfum patriarhal, cu accente nostalgice, se<br />
<strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> din versurile Annei-Lorei Mainka,<br />
Valeriu Cercel, Sorin Olariu, Menuţ<br />
Maximilian, Mircea Dorin Istrate, Ioan<br />
Grigoraş, Marcel Vişa sau ale Crinei Albu.<br />
Evocarea părinţilor, a casei părinteşti, a<br />
locurilor natale vă<strong>de</strong>şte o puternică<br />
dragoste faţă <strong>de</strong> ţară, <strong>de</strong> neam, <strong>de</strong> limbă.<br />
Aici s-ar putea încadra şi poeziile semnate<br />
<strong>de</strong> către Lenuş Lungu, Costin David<br />
(Mioriţa, Naiul lui Pan) dar şi cele ale<br />
Mihaelei Claudia Condrat care, <strong>de</strong>şi<br />
<strong>de</strong>parte <strong>de</strong> ţară, omagiază opera<br />
brâncuşiană prin rânduri sensibile cu atât<br />
<strong>mai</strong> meritorii cu cât recunoştinţa<br />
concetăţenilor se dove<strong>de</strong>şte ingrată, casa<br />
memorială a sculptorului din Hobiţa fiind <strong>de</strong><br />
curând vandalizată şi <strong>de</strong>vastată.<br />
Primul fior al iubirii juvenile simţit în<br />
poezia Florinei Dinu e urmat <strong>de</strong> a<strong>de</strong>vărate<br />
imnuri închinate iubirii mature, <strong>de</strong>pline,<br />
evi<strong>de</strong>ntă în stihurile lui Ion Buciuman:<br />
“aud iubire-n zumzetul din floare/aud iubire-n fiecare<br />
boare/aud iubire-n bobul care moare/aud iubire-n<br />
vara viitoare” (aud iubire), ale Mărioarei Vişan,<br />
Elenei Păduraru, Bombonicăi Curelciuc,<br />
Maiei Rizescu sau Niculai Şorea. Uneori<br />
acelaşi sentiment atinge idolatrizarea ca în<br />
cazul lui Viorel Croitoru:<br />
„Mi-alunecă privirea pe curbele-i feline,/Pe formele<br />
ce-alintă simţirea <strong>de</strong> bărbat,/Le-aş săruta dar somnul<br />
o prin<strong>de</strong>-atât <strong>de</strong> bine!/Că nu mă-ndur să-l tulbur nici<br />
c-un mângâiat…”<br />
De aici, însă, până la <strong>de</strong>zamăgire nu-i<br />
<strong>de</strong>cât un pas şi <strong>de</strong> aceea multe pagini ale<br />
antologiei conţin în ele nostalgia unei iubiri<br />
trecute, durerea unor cuvinte calpe, rănirea<br />
eului <strong>de</strong> bisturiul ascuţit al trădării.<br />
Elocvente din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sunt<br />
versurile semnate <strong>de</strong> Marilena Velicu, Delia<br />
Stăniloiu, Gelu Dragoş, Lucreţia Ionescu<br />
Buiciuc, Ion Gheorghiţă (Ion Caesarion),<br />
Violeta Petre:<br />
„Covor <strong>de</strong> galben a acoperit pământul;/Sunt gândurile<br />
mele ce le-am strâns/În fiecare noape albă-n care-am<br />
plâns/Minciuna ce ţi-a schilodit jalnic cuvântul.”<br />
(Scrisoare pe o frunză-nsingurată).<br />
Ca toate celelalte sentimente, iubirea<br />
– noţiune abstractă – capătă conotaţii<br />
neaşteptate, eul liric <strong>de</strong>finindu-şi trăirile în<br />
sintagme inedite.<br />
Frământările<br />
lăuntrice sunt<br />
alăturate, <strong>de</strong> cele<br />
<strong>mai</strong> multe ori, <strong>de</strong><br />
schimbări ale<br />
regnului vegetal în<br />
funcţie <strong>de</strong> anotimp.<br />
Am plecat fără să<br />
spun frunzelor,<br />
toamna din gânduri<br />
<strong>de</strong> Valentin Văran, Spre o dimineaţă <strong>de</strong><br />
toamnă, Nu te uita înapoi <strong>de</strong> Viorel Muha,<br />
sunt doar câteva dintre poeziile în care<br />
îndoiala şi singurătatea sunt asociate<br />
anotimpului galben. Şi pentru Crina Colice<br />
iubirea trecută e asemănată unei toamne<br />
cenuşii, cu picuri <strong>de</strong> ploaie ca lacrimi ale<br />
singurătăţii, în timp ce pentru Iulia Ralia<br />
iubirea e „ca o lamă dimineaţa prea<br />
<strong>de</strong>vreme” ce taie „î<strong>nr</strong>oşind apa”. De multe<br />
ori, însă, <strong>de</strong>zamăgirea e camuflată, încât<br />
lectorul o <strong>de</strong>pistează cu greu ca-n poeziile<br />
<strong>Aur</strong>eliei Elena Matei (Frânturi <strong>de</strong> toamnă)<br />
sau în cele ale lui Ionel Marin care încearcă<br />
<strong>de</strong> a se scutura <strong>de</strong> frământările ce-i<br />
întunecă eul, estompându-i lumina zilei,<br />
ducând la spulberarea odihnei.<br />
În veşnică luptă cu timpul – categorie<br />
filosofică importantă – iubirea încearcă să<br />
se impună, cei <strong>mai</strong> mulţi dintre autori<br />
69<br />
Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 3-4, <strong>mai</strong>-<strong>iunie</strong> <strong>2013</strong>