Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

Remus Brad
Dacă dragostea a dispărut
Flori de crin astupă gemurile sparte ale
sufletului
şi înmiresmează cu parfumul lor camera
osândei
unde aşteptarea stă ghemuită şi tremură
visătoare;
glasul inimii îi cântă, ca unui prunc, un
cântec duios,
sperând să adoarmă amăgirea care o
veghează
precum un gardian zelos, lipsit de
sentimente.
Pe drumul ce leagă speranţa de întunecata
zare
vagabondul vânt se joacă cu ciulinii,
rostogolindu-i,
şi stârnind colbul ce acoperă urmele
paşilor ei.
Dacă dragostea a dispărut, eternitatea
îngheţată
pune stăpânire pe soartă, ofileşte florile
din suflet,
iar tăcerea îngroapă tot ce a fost sfânt
pentru inima
devenită fără veste văduvă îndurerată.
Furtună de
vară
Hangere de lumină sclipesc deasupra
dolofanilor nori,
care lăcrimează, se împiedică şi se
rostogolesc peste zări;
parcă sunt mânaţi cu biciul, ca vitele, de
vântul furios,
trezit din somn de tunete tocmai când
visa şi el frumos.
poeziie
Soarele se ascunde repede sub plapuma
văzduhului cenuşie,
speriat să nu-i fie stinsă lumina milenară ca o
simplă făclie.
Pământul vibrează zguduit ca de un cutremur
atât de mare,
încât copacii, ameţiti de vibraţii, abia se mai
ţin în picioare.
Râurile ies din matcă şi fărâmă tot ce
întâlnesc in cale,
la fel ca un cavaler fioros, cu buzdugan,
îmbrăcat în zale.
Doar timpul stă liniştit pe tronul oferit de
mama veşnicie
şi priveşte nepăsător la ce se întâmplă în
propria-i împărăţie.
Tăcerea ta îmi umple gândurile
În tăcere ascundem lacrimile, tainele şi dorul,
în tăcere gândurile cutreiră tărâmul viselor,
în tăcere inima alimentează speranţei izvorul,
în tăcere candela iubirii dă lumină zilelor.
Trecutul şi viitorul împart stupul universului
frăţeşte,
contemplând în tăcere naşterea şi moartea
stelelor,
misterul vieţii, care ca o grotă neagră se tot
adânceşte,
fără să poată fi luminat de scânteierea
neuronilor.
Tăcerea ta îmi umple gândurile, dar nu cu
întrebări,
ci cu răspunsuri, căci ochii tăi îmi spun ce
vreau să ştiu
şi sunt trist. Soarta jucăuşă mi-a deschis două
cărări,
însăpe care aş merge, fără tine, m-aş afunda-n
pustiu.
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013 52