Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

Rusaliile sau
Sânzienele
Eugenia Enescu
Sărbătorile românilor vin de undeva
din negura timpurilor moştenite din
generaţie în generaţie de la străbuni.
Bunăoară dacii la solstiţiul de vară,
celebrau o sărbătoare a morţilor care
ulterior a fost preluată de biserica ortodoxă,
fiind denumită Moşii de vară.
Se spune că sufletele celor morţi
coboară printre cei vii în Joia Mare, şi se
întorc la locul de tihnă de Rusalii, dar
pentru asta rudele trebuie să le facă o
pomenire însoţită de rugăciune şi
milostenie.
Este unul dintre cele mai importante
momente ale cultului morţilor pentru
poporul român.
Mitologia românească vorbeşte
despre Rusalce sau Rusalii ca fiind făpturi
demoniace, fete frumoase, tinere şi
capricioase, dar şi răzbunătoare.
Unii considră că rusalcele sunt ficele
lui Rusalim împărat, iar alţii că ar fi suflete
ale unor tinere care au murit, variantele
fiind mult mai numeroase. Mai sunt numite
şi Dânsele, Şoimanele, Paraidele, Ielele,
Frumoasele, Sfintele, Fetele codrilor sau
Izmele peşterilor.
ttradiiţţiiii, , dattiinii, , obiiceiiurii
Spre deosebire de alte făpturi
fermecate, Rusaliile umblă pe Pământ doar
în răstimpuri, cu precădere în săptămâna
Rusaliilor.
Pentru a se apăra de ele ca să nu le
sucească minţile, bărbaţii poartă la brâu
câte un fir de pelin.
Dansează în cerc, iar dacă sunt
văzute de vreun muritor, sau cineva, din
greşeală, calcă pe locul unde au dansat se
îmbolnăveşte foarte grav. Această boală se
numeşte „ologit de Rusalii”, şi nu se scapă
de ea decât prin descântece şi prin
rugăciune, sau intrându-se în hora
căluşarilor şi sărind peste bolovanul pe care
Căluşarii l-au pus pe pământ. Din acest
motiv, jocul căluşului este considerat
remediul pentru vindecarea persoanei care
a văzut dansul Ielelor şi şi-a pierdut minţile.
Se mai spune că ele umblă în cete cu
număr fără soţ, iar dacă cineva le vede nu
trebuie să se mişte sau să le vorbească.
Pe unde acestea dansează, pământul
rămâne ars şi bătătorit, iar iarba rămâne
neagră şi încetează să mai crească.
Ziua de 24 iunie este o zi specială
pentru români, în care aceştia celebrează şi
sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan
Botezătorul, în calendarul popular fiind
cunoscută sub denumirea de „Cap de vară”
pentu că Soarele ajunge la apogeu,
Drăgaica sau Sânzienele.
Noaptea de Sânziene este una
magică. Toate plantele capătă puteri
neobişnuite.
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013 92