Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

More documents

Recommendations

Info

De altfel, ştiindu-l foarte bolnav, Veronica Micle în anul 1887 se mută la Bucureşti cu dorinţa de a-l ajuta şi de a fi lângă el. Prin aprilie 1888 se repezise la Botoşani şi-l convinsese pe poet să vină la Bucureşti. Îşi măritase fetele şi acum avea timp destul să se ocupe de sănătatea lui. De multe ori erau văzuţi împreună în lumea artiştilor, la teatru sau la alte spectacole. Există şi o fotografie cu ei amândoi în mijlocul artiştilor de la teatru. Din păcate Eminescu n-a ascultat-o şi şi-a grăbit moartea. Curios că exact în noaptea când a murit el, a avut un vis urât, s-a sculat şi Veronica Micle i-a închinat o poezie, prevestind marea catastrofă: „Raze de lună-Lui” „Ce n-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună! Ai zis tu şi eu atuncia, când pe-a dorului aripe, Duşi de al iubirii farmec,- privind cerul împreună- Noi visam eternitatea în durata unei clipe” …………………………………………… „Gândeşte-te, îi scria ea Măndicăi, de un an de zile n-am mai făcut un vers cât de infim şi în noaptea aceea m-au cuprins un fel de friguri şi în 20 de minute a fost făcută.” Acum şi-a făcut ordine în hârtii, a citit şi a răscitit scrisorile de la Eminescu, adnotându-le, le-a făcut pachet şi le-a legat cu o pamblică roşie, strânsă în cele patru colţuri cu un nod mare terminat în buclişoare. „Aici este corespondenţa mea cu Eminescu - a scris ea îngrijit pe pachet, conştientă de valoarea acestor scrisori, o parte din scrisorile mele sunt aici, o parte a rămas la el. De voi trăi, voi scrie ceva relativ la fazele acestui amor trist şi nenorocit, de voi muri, lumea să ierte: Toate relele ce sunt într-un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuşi Eminescu” După cele două săptămâni de stat în Bucureşti, s-a simţit rău şi a plecat la Văratic. Părăsirea Bucureştiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstruşnică decât alta de către junimişti. Din Bucureşti a luat trenul către Paşcani, apoi diligenţa până la Târgu Neamţ. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei şi se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se plimbe prin codrii Filioarei, acum fugea de lume şi rămânea încremenită cu gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morţii şi acum versifica şi ea pe aceeaşi temă: „O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie… şi curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus… Să dorm, Să dorm pe veci”. Mormântul Veronicăi Micle Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios şi o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-a venit rău, strigând în ajutor calugăriţele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neştire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o părăseau. O vizitară o serie întreaga de prieteni, speriaţi de întorsătura luată de sănătatea ei. După plecarea oaspeţilor a vizitat-o şi doctorul căruia i-a Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013 90
spus că n-o doare nimic, doar că are o insomnie şi o stare generală proastă. Şi-a adus aminte de drogurile aduse de Virginia, fata ei, de la fratele Smarandei Gârbea, care era farmacist, s-a năpustit asupra sertăraşului cu pilulele de arsenic, a pus flaconul la gură, şi l-a înghiţit cu cu o poftă demenţială. Când a venit Virginia, a găsit-o în neştire, a fugit repede la chilioara măicuţei Frevonia Sârboaica s-o ia la Veronica. Între timp au sosit şi cei doi medici, Cantemir şi Ursulescu care au constatat că e otrăvită şi, după multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârşitul vecerniei, aproape de miezul nopţii, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889… Luceafărul de ziuă cu ochi de strigoi privea din alte lumi pe fereastră chipul iubitei, plecată si ea spre depărtările astrale să se întâlnească cu poetul. Şi din lumea lui, repeta blestemul: „Nici cenuşa noastră-n lume, Scumpo, nu s-o întâlni!” Şi asa s-a împinit blestemul, Veronica a fost înmormantată de mânăstire şi îngropată lăngă mitocul în care-şi petrecuse ultimele clipe ale vieţii, jelită de călugăriţele mânăstirii. Dar din dragoste lor a rămas legenda care va dăinui cât lumea. Visez mereu o statuie a dragostei şlefuită din piatră care să eternizeze dragostea în figurile îmbrăţişate ale celor doi poeţi, cu titlul pus de Perpessicius, care şi-a pierdut vederea pe manucrisele poetului: Martirii lui Eros. poeziie Lia Ruse Luceafãr ai rămas în vremuri Eminescu, in memoriam Alt sunet se aflã-n poeme, Altã culoare-n trãirile tale… Gândul adânc te-a prins în scrieri rare, „Luceafãr ai rãmas în vreme“! Prin lume-n cele patru laturi Deschisã ţi-a fost poarta nemuririi… Şi,.. va pluti şi peste veacuri Tristeţea grea… Cum plâns-au trandafirii! Întipãrirea liricã a timpului Rãmasã-i ca mişcare-n suflet. Decoruri calde-ale-anotimpului Sunt pline de ardoare-n sunet. Tu ai intrat în noaptea încruntatã, Suflet trudit de timp albastru: Clipe tãcând în tâmpla lãudatã, Dar ai rãmas grãirii noastre astru. Amar…, amar moment de varã!… De ce a fost strivitã-n palme dure Iubirea ta de poezie clarã, „Suflarea altor versuri pure“?! 91 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013
Page 3 and 4:
ediittoriiall Nevoia de cultură au
Page 5 and 6:
pe Blaga din punct de vedere concep
Page 7 and 8:
iin memoriiam File de calendar - Ge
Page 9 and 10:
Curg lacrimi calde-acum! O doare, E
Page 11 and 12:
eseu 9 MAI 1877 Ovidiu Cristian Din
Page 13 and 14:
poeziie CARMEN ENACHE Eu, iubire. T
Page 15 and 16:
poeziie Mariana Dobrin Am înţeles
Page 17 and 18:
poeziie Mihai Rujoiu Cad frunze, ca
Page 19 and 20:
caffeneaua cu peniiţţe Interviu
Page 21 and 22:
7. Eugenia Enescu: - Ce ne mai poţ
Page 23 and 24:
caffeneaua cu peniiţţe NYNNA VIZI
Page 25 and 26:
6. Eli Gîlcescu: - Eşti un om min
Page 27 and 28:
am îndrăznit să visez că voi av
Page 29 and 30:
15. Eli Gîlcescu: - Există pentru
Page 31 and 32:
19. Eli Gîlcescu: - O întrebare s
Page 33 and 34:
malul mării, mă tot întorc, cân
Page 35 and 36:
la ruga mea de a mă renaşte nu un
Page 37 and 38:
Cu inima a plâns. Ar fi strigat du
Page 39 and 40: poeziie Rita Drumeş Veri să mă-n
Page 41 and 42: poeziie Elena Spiridon Mi-ai bătut
Page 43 and 44: Rita DRUMEŞ: Aţi debutat ca scrii
Page 45 and 46: întotdeauna, înrâurire benefică
Page 47 and 48: funcţie de o mulţime de aspecte p
Page 49 and 50: cu o fetiţă şi un băiţel, se j
Page 51 and 52: poeziie Valentin Tufan Viaţa se pl
Page 53 and 54: poeziie Ciobotariu Maria Călători
Page 55 and 56: poeziie Podul de lacrimi Maria Căl
Page 57 and 58: Gândirea unei zburătoare Când s-
Page 59 and 60: Pe drum îmi povesteşte că ei i s
Page 61 and 62: si Irene, o colegă ce avea în adm
Page 63 and 64: - Eu sunt Adonis! se prezentă el.
Page 65 and 66: notte de llecttură Este Arghezi un
Page 67 and 68: Și parc-ar fi avut și copite. Ven
Page 69 and 70: Mariana Rogoz Stratulat, Delia Stă
Page 71 and 72: Parfum de toamnă), ale Răduţei V
Page 73 and 74: dorul de albastru din marginea curb
Page 75 and 76: de clorofilă, numite complexe care
Page 77 and 78: iiblliiotteca cronopediia Scurte su
Page 79 and 80: poeziie Elena Mititelu Visam că er
Page 81 and 82: poeziie Victor Burde Ţi-aş cere -
Page 83 and 84: pagiinii de auttor Irina Lucia Miha
Page 85 and 86: poeziie Boris Marian Mehr Ciudata d
Page 87 and 88: poeziie Geo Galetaru Viorel Croitor
Page 89: În faţa Universităţii profesoru
Page 93 and 94: Legat de această sărbătoare, rom
Page 95 and 96: folclor românesc Hora Drăgaicelor
Page 97 and 98: ca toţi oamenii, după cât spun c
Page 99 and 100: collecţţiiii Constantin Gavrilesc
Page 101 and 102: din poeziile Rodicăi Cernea Să fi
Page 103 and 104: Eugen Simion: „E surprinzător ce
Page 105 and 106: opresiune țaristă (,,o adâncă b
Page 107 and 108: putut genera un curent politic osti
Page 109 and 110: Festivalul Eminescu de la Dumbrăve
Page 111 and 112: pe multă profunzime.„Bacovia îm
Page 113 and 114: croniică de cartte „Materia resp
Page 115 and 116: filozofarde), fără pretenţii de
Page 117 and 118: poeziie Marin Voican-Ghioroiu Safta
Page 119 and 120: poeziie Daniela Toma Numărăm ore
Page 121 and 122: poeziie Mihai Leonte Albastrele saf
Page 123 and 124: poeziie Mîndruţă Constantin Sunt
Page 125 and 126: poeziie Ochii mei Vanghelie Ion Ran
show all

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?