Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
întot<strong>de</strong>auna, î<strong>nr</strong>âurire benefică. Au fost, în<br />
mare parte, mo<strong>de</strong>le şi repere <strong>de</strong> viaţă<br />
pentru mine. Drept urmare, viaţa <strong>de</strong> adult s-<br />
a adăpat a<strong>de</strong>seori din seva copilăriei.<br />
Rita DRUMEŞ:<br />
Într-o societate în care trivialul şi<br />
moartea vând cel <strong>mai</strong> bine, dvs., pentru<br />
cine scrieţi, având în ve<strong>de</strong>re că scrierile<br />
dvs. sunt concepute pe eşafodajul celor<br />
clasice?<br />
Marian MALCIU:<br />
Nu m-a interesat să urmez sau nu<br />
mo<strong>de</strong>lul clasic ori alte mo<strong>de</strong>le. Nu suport<br />
acea categorisire <strong>de</strong> „şaptezecişti”,<br />
„optzecişti”, „douămiişti” etc, <strong>mai</strong> ales în<br />
poezie. Nu sunt a<strong>de</strong>ptul teoriilor lor, teorii<br />
sub acoperământul cărora sunt o mulţime<br />
<strong>de</strong> poeţi şi <strong>de</strong>stui prozatori, din nefericire,<br />
care-şi etalează carenţele în cunoaşterea şi<br />
folosirea gramaticii limbii române şi a<br />
semnelor <strong>de</strong> punctuaţie, dar care publică<br />
volume <strong>de</strong> autor. Nu agreez aşa numitele<br />
„licenţe” în îmbogăţirea limbii şi nici<br />
neologismele. Limba noastră este extrem<br />
<strong>de</strong> bogată.<br />
Prin multitudinea <strong>de</strong> adjective,<br />
adverbe, substantive ce pot <strong>de</strong>veni epitete<br />
ori metafore, poate <strong>de</strong>scrie orice stare<br />
fizică, spirituală ori <strong>de</strong> altă natură, poate<br />
înfăţişa în orice situaţie fenomene<br />
cunoscute ori inventate, orice trăire şi poate<br />
scoate în evi<strong>de</strong>nţă anumite trăsături<br />
caracteristice ale oamenilor. Gramatica<br />
limbii române permite apropierea ori<br />
<strong>de</strong>părtarea acţiunii, captând cititorul,<br />
aducându-l exact în locul şi în timpul<br />
<strong>de</strong>sfăşurării acesteia.<br />
Eu scriu după cum simt şi, bineînţeles,<br />
după cum mi-a dăruit Creatorul suprem<br />
posibilitatea să o fac. Nu forţez cuvântul ori<br />
expresia, nu imit pe nimeni. Dacă cineva m-<br />
a asemuit, parţial, prin tematicile abordate<br />
sau poate prin maniera <strong>de</strong> a-mi construi<br />
conţinutul ori mijloacele artistice la care am<br />
apelat, cu Rebreanu ori cu Topârceanu,<br />
Eminescu, Sadoveanu, Macedonski ori<br />
Nichita Stănescu, este măgulitor pentru<br />
mine. Mă bucur că pot ajunge, arareori,<br />
aproape <strong>de</strong> umbra lor, dar atât. Nu mă<br />
încadrez într-un curent literar anume pentru<br />
că nu sunt profesionist în arta creaţiei.<br />
Rita DRUMEŞ:<br />
Aveaţi în pregătire o carte pe care<br />
doreaţi să o intitulaţi „Culese din<br />
instanţă”. Ce s-a întâmplat cu acest<br />
proiect?<br />
Marian MALCIU:<br />
Nu s-a întâmplat nimic <strong>de</strong>osebit. Doar<br />
am amânat scrierea acestei cărţi în<br />
favoarea alteia… Am fost în tabăra<br />
organizată <strong>de</strong> Asociaţia „Universul<br />
Prieteniei” la Câmpulung Moldovenesc. Era<br />
în vara <strong>anul</strong>ui în care hotărâsem să scriu<br />
din notiţele adunate <strong>de</strong>spre instanţe. Mi-au<br />
plăcut locurile şi oamenii din Bucovina atât<br />
<strong>de</strong> mult încât, ca o maşinărie bine<br />
programată, m-am apucat <strong>de</strong> lucru. Am<br />
cunoscut oameni a<strong>de</strong>văraţi şi mi-am făcut<br />
prieteni a<strong>de</strong>văraţi acolo. Cu durere şi mare<br />
părere <strong>de</strong> rău, îl amintesc aici pe scriitorul<br />
Vasile Sfarghiu, plecat în veşnicie acum<br />
aproape două luni. Un mare om, un mare<br />
iubitor al pământului natal şi un minunat<br />
prieten!<br />
Mi-a oferit <strong>mai</strong> multe cărţi scrise <strong>de</strong><br />
către dânsul şi soţia domniei sale, pentru a-<br />
mi îmbogăţi bibliografia necesară scrierii<br />
volumului „Dor <strong>de</strong> Bucovina”. Îi sunt<br />
recunoscător. Dumnezeu să-l ierte! A fost<br />
omul care, la una din lansările acestei cărţi,<br />
în sala plină a Casei <strong>de</strong> Cultură din<br />
Câmpulung Moldovenesc, m-a „adoptat la<br />
bucovinism”!<br />
Nu doream să se şteargă mulţimea <strong>de</strong><br />
emoţii în timp. Instanţele pot aştepta.<br />
Rămân în actualitate cu toate aşa zisele<br />
reforme ale justiţiei româneşti. Alte vremuri,<br />
aceleaşi năravuri!<br />
Apoi au apărut alte priorităţi şi alte<br />
probleme care m-au ţinut <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> sălile<br />
<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cată, izvorul inspiraţiei mele pentru<br />
acel volum <strong>de</strong> nuvele. Proiectul se va<br />
realiza până în toamna <strong>anul</strong>ui viitor, dacă<br />
Dumnezeu îmi va da viaţă şi puterea să<br />
scriu.<br />
Rita DRUMEŞ:<br />
Înainte <strong>de</strong> 1989, Constantin Crişu,<br />
procuror la acea vreme, a scris o astfel<br />
<strong>de</strong> carte în care adunase 18 povestiri din<br />
instanţă.Pe aceeaşi linie va merge şi<br />
cartea dvs.?<br />
45<br />
Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 3-4, <strong>mai</strong>-<strong>iunie</strong> <strong>2013</strong>