Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

funcţie de o mulţime de aspecte pe care,
adeseori, doar el le cunoaşte. Părinţii mei
mi-au explicat şi m-au educat în spiritul unei
zicale potrivit căreia, cel mai bine, este să fii
sărac, dar cinstit şi curat. Să fiu bun şi
săritor la nevoile semenilor. Să nu fac
nimănui rău. M-au convins că numai în
acest fel pot pune capul pe pernă fără să
mă doară... Au avut dreptate şi respect
învăţăturile lor.
13. Rita DRUMEŞ:
Aţi fi dorit să vă mai întreb şi
altceva?
Marian MALCIU:
Cred că întrebările pe care le-aţi
formulat sunt suficiente. Totuşi... subiectele
pot fi nenumărate. Despre alt gen de
preocupări, bunăoară, despre dragoste,
prietenie, empatizare, credinţă, istoria de
azi şi de mâine a României şi a literaturii,
despre instituţiile care diriguiesc literatura
română şi sincopele acestora, despre
sprijinul pe care tinerii nu-l au în a se
manifesta plenar inclusiv în domeniul pe
care l-aţi abordat în acest interviu şi despre
multe altele. Poate, cândva, vom avea
ocazia să mai discutăm.Vă mulţumesc din
suflet pentru cele formulate, pentru
oportunitatea acordată spre a mă destăinui
dumneavoastră, revistei pe care o
reprezentaţi şi, prin ea, dragilor mei cititori!
Rita DRUMEŞ:
Un gând la final, pentru cititorii
dvs.!
Marian MALCIU:
Cititorilor mei le mulţumesc pentru că
există şi sunt aproape de mine în
permanenţă! Lor le sunt dator pentru
apreciere, susţinere şi încredere. Pentru ei
scriu şi trebuie să înţeleagă, oriunde s-ar
afla, că sunt în slujba lor întotdeauna. Le
doresc, din tot sufletul, să se bucure de
sănătate, dragoste, pace şi lumină!
Interviu realizat de
Rita Drumeş
Păun Iuliana Elena
Oameni-raci fierţi,
fructe de mare
Oameni-fructe de pădure
fără zahăr,
fără gust de sare
Canini înfipţi în clopote mahmure,
poeziie
Monocromie
opriţi sângele să curgă în carantină
sau amestecaţi-l
să nu se mai închege
respiraţi, miraţi de-aşa frumoasă albă lună
plină,
Pacienţi pansaţi în vreo lege...
În legea somnului de după amiază
Monocromia lumii sângerează.
Odă pământului
Nu-ţi stau în fire celelalte rădăcini de braţe,
Pământ călcat în picioare pe maţe,
Pământ mâncat cu dinţi de pământ
Cu frunze te-amesteci în ploi de descânt.
Nu-ţi stau în fire celelalte fire,
Te-ntizi pe viaţa mea ovală şi subţire.
Nu-ţi stau în fire pietrele de râu,
Pamânt sub pamânt plâns în boabe de grâu.
Pamânt pe sub dealuri de lavandă şi mac,
Mă strigi şi mă-ndemni în miros ca să-mbrac
Păru-mi de cânepă, pielea de drac.
Peste galben de rapiţă mi-ar fi bine să zac.
47
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013