Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Revistă de cultură editată de rețeaua socială Cronopedia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit<br />
din muzică între timp. Amâni doar sfârşitul.”<br />
(Octavian Paler - Scrisori imaginare)<br />
Am reuşit împreună, invadaţi din toate<br />
părţile <strong>de</strong> muzica inimilor noastre curate,<br />
care ne însoţea pretutin<strong>de</strong>ni. Ei mi-au fost<br />
alături, au avut încre<strong>de</strong>re în talentul meu,<br />
m-au susţinut. Nu<strong>mai</strong> iubirea lor mi-a dat<br />
putere să merg <strong>mai</strong> <strong>de</strong>parte, să cred că<br />
visurile mele cuminţi vor prin<strong>de</strong> viaţă. Da.<br />
Sunt iubită şi respectată. Şi vreau să<br />
păstrez bine închise în mine aceste virtuţi,<br />
iar lor să le ies în întâmpinare, cu gesturi <strong>de</strong><br />
tandreţe, cu gânduri bune, cu paşi spre<br />
iubire, în fiecare zi mereu, şi să le<br />
mulţumesc.<br />
„Noi suntem ca un cântec, nu cre<strong>de</strong>ţi?<br />
Un cântec nu se poate cânta niciodată <strong>de</strong> la<br />
sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi<br />
tot<strong>de</strong>auna, îndreptându-te spre sfârşit. Pe<br />
parcurs, în timp ce cânţi, încă şi muzica te<br />
îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se<br />
apropie. Totuşi, oricât l-ai amâna, încerci să<br />
lungeşti puţin notele, dar asta nu dă<br />
18. Eli Gîlcescu:<br />
– Au existat o clipă, un vis, care te-au<br />
învăluit ca o auroră, dar s-au risipit; ai fi vrut<br />
să le păstrezi, ai fi fost în stare să opreşti<br />
timpul. Ai vrea acum, să le readuci înapoi.<br />
Care ar fi fost acelea, Nynna Vizireanu?<br />
Nynna Vizireanu:<br />
– Au fost multe momente din viaţa<br />
mea care m-au marcat sufleteşte, dar nu<br />
nu<strong>mai</strong> în sensul rău; au fost momente unice<br />
prin simplitate, care au pătruns în suflet şi<br />
acolo, au rămas, dar sunt recunoscătoare<br />
că am putut trăi acele clipe bune – rele, din<br />
care am învăţat câte ceva. Am învăţat să<br />
apreciez fiecare clipă a vieţii, alături <strong>de</strong> cei<br />
dragi, să mă mulţumesc cu ce îmi oferă<br />
viaţa zi <strong>de</strong> zi, şi să am puterea să trec peste<br />
obstacole, alături <strong>de</strong> cei dragi mie: copiii şi<br />
soţul meu. Am amintiri, dar nu trăiesc în<br />
ele. Ba chiar aş vrea să le uit, să uit tot şi<br />
trecutul să rămână doar amprenta a ceea<br />
ce sunt, a ceea ce am <strong>de</strong>venit, chiar dacă<br />
mi-am dorit, <strong>de</strong> multe ori, să pot schimba<br />
ceva.<br />
Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 3-4, <strong>mai</strong>-<strong>iunie</strong> <strong>2013</strong> 30