Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

collecţţiiii
Constantin Gavrilescu
Când totul pare că-i pierdut
viaţa-ţi nu-ţi mai este viaţă,
priveşti în zare, dar... absurd,
se mai iveşte o speranţă.
***
Să nu vrei lucru nemuncit,
căci se obţine cu sudoare banul,
eu, dacă-l am, sunt fericit,
dar pentru el muncesc tot anul.
***
Străbate mintea-ntinsa zare
spre orizontul nemişcat,
cu ochiul minţii o pătrundem oare
la cât natura ne-a-nzestrat?
***
De stai la poarta gândului,
frământările ţi-s clare,
să dai ocol pământului
să scapi de-ndurerare.
***
De câte ori căldura-i mare,
din zare o nălucă apare.
Ce poat’ să fie? Rămân stană!
Năluca e... fata morgană.
***
De câte ori în dimineaţă
răsare soarele semeţ,
bifez o nouă filă-n viaţă
şi plec pe calea-mi îndrăzneţ.
***
Soarele-i torid la mare
iar căldură ne topeşte,
scad şi bănii-n buzunare
zilnic, cât ai spune peşte.
***
Reflexii
Dintre cumpenele vieţii
mai amară este-a sorţii.
Vine pe nepusă masă,
că-n destin ea fost-a scrisă.
***
Merg unde mă duce pasul,
nu ştiu unde, el îmi spune
şi când îmi veni-va ceasul,
asta-o ştie orişicine.
***
Îmi spunea odată tata:
„- Nu fii fraier, treci şi-nvaţă!
De nu-nveţi, dai cu lopata,
şi-o să plângi, că-i greu în viaţă”.
***
Vremea trece accelerat
și tot la fel iubirea trece,
de nu ai grije, e păcat
să pleci din viață fără a petrece.
***
Supărarea n-are margini
când te-apasă greu durerea,
plângi, și umpli multe pagini,
încercând să-ți schimbi părerea.
***
Aș vrea ca într-o noapte când cerul e senin
și Luna luminează din locul său divin,
să strig plin de speranță: iubire, am să vin!
tu să m-aștepți cuminte, eu să nu mai suspin.
99
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 3-4, mai-iunie 2013