Views
4 weeks ago

Museikon_1_2017

La poudre aux yeux des

La poudre aux yeux des saints : Contributions ethnologiques au dossier des peintures murales endommagées en Roumanie | 121 Notes : 1 Cf. pg, vol. 94, col. 1268A pour la citation en entier : « Τί τούτων τηλαυγέστερον πρὸς ἀπόδειξιν, ὅτι βίβλιοι τοῖς ἀγραμμάτοις αἱ εἰκόνες, καὶ τῆς τῶν ἁγίων τιμῆς ἀσίγητοι κήρυκες, ἐν ἀήχῳ φωνῇ τοὺς ὀρῶντας διδάσκουσαι, καὶ τὴν ὅρασιν ἁγιάζουσαι ». 2 Dillenberger 2004, p. 61 : « The visual and the verbal are two fundamental realities, neither of which can be elevated over the other. That view of the visual makes the eastern Orthodox development unique ». 3 Dillenberger 2004, p. 62. 4 Boscani Leoni 2006. 5 Boscani Leoni 2006, p. 2. 6 Cf. Sipos 1997 ; Sipos 2002. Je tiens à remercier Ana Dumitran de m’avoir communiqué ces informations. 7 Boscani 2006, p. 3. 8 Rusu 1986, en particulier les p. 43-44. 9 Boscani Leoni 2006, p. 2. 10 Mușlea, Bîrlea, 2010. 11 Mușlea, Bîrlea, 2010, p. 468 : « prin care trebuie să înțelegem praf din ochi; pământul luat din ochii lor; scos din zid; partea pe care au putut-o rupe sub numele de ochi ». 12 Mușlea, Bîrlea, 2010, p. 468 : « în majoritatea cazurilor ochii sfinților se scot pentru a face farmece ». 13 Dănescu 1933, p. 88 : « ţiganii din juru-i, foştii ei robi, i-au furat cărămizile zidurilor dărăpănate şi până au scos şi ochii sfinţilor din pridvorul bisericii ca să-i folosească în descântecele şi vrăjile lor ». 14 Ivanciuc 2009 : « În toate vechile biserici ortodoxe din Hațeg, sfinții sunt orbi. Nu se știe cine i-a mutilat. Calvinii? Turcii? Vrăjitorii țigani? Ca și când n-ar fi plătit destul prin martiriul credinței, au fost mutilați încă o dată, pe pereții bisericilor românești. Nici o ură nu e mai otrăvită și cruntă decât cea născută din fanatismul religios ». 15 Ivanciuc 2009 : « Mie mi se pare că nu doar practicanții unor cre- dințe oculte și vrăjitorești au lovit cu o sălbăticie nicicând văzută în alte părți chipul Maicii Domnului. Unii au zis că ochii Fecioarei au fost scoși de vrăjitoare și folosiți în ritualurile lor necurate. Că în rătăcirea lor, și-au imaginat că ochii sfinților au puteri supranaturale și că aceste puteri pot fi puse în slujba necuratului. [...] Totuși, sincer să fiu, nu cred că turcii ar fi fost în stare de o asemenea grozăvie, pentru că o respectau pe Fecioara Maria, o au și ei în religia lor, într-o altă formă, ca și pe Hristos. [...] Numai adepții unei credințe străine, care îndemnau la distrugerea icoanelor și a tradiției ortodoxe, puteau să inspire o asemenea sălbaticie. Și când mă gândesc la așa ceva, mă refer la reforma calvină, care în Hațeg a făcut prăpăd ». 16 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « Se scot nu numai ochii sfinților din biserici – majoritatea covârșitoare a cazurilor -, ci și de pe cruci, troițe sau de pe icoana din casă, mai ales când din biserică nu este posibil ». 17 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « Ochii sfinților măresc, desăvârșesc puterea farmecelor » ; « le dau putere dumnezeiască » ; « asigură reușita lor ». (‘Les yeux des saints amplifient, parachèvent l’efficacité des sortilèges; ils leur infusent le pouvoir divin’). 18 L’utilisation comme amulette du mortier extrait des parois des églises est une pratique attestée dans la France du xiii e siècle. Cf. Bartholeyns, Dittmar Jolivet 2006, p. 18. Quoique cette utilisation soit également plausible pour l’espace roumain, elle n’est pas mentionnée dans le questionnaire de Hasdeu ou dans d’autres sources. Vladimir Agrigoroaei a attiré notre attention sur une autre pratique, à savoir les traces d’aiguisoirs sur les pierres de taille de certaines églises (à Strei, par exemple), une pratique très semblable à celles qui se rencontrent en Occident. Cette pratique, déjà mentionnée par la critique récente, mérite aussi d’être analysée du point de vue anthropologique. 19 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 668 : « Cele mai multe farmece se încearcă asupra bărbaților, spre a-i orbi (la figurat), a-i îmbrobodi, ca să nu vadă ce fac soțiile lor necredincioase ». (‘La plupart des sortilèges sont menés sur les hommes, afin de les aveugler (au sens figuré),

122 | Laura Jiga Iliescu de les tromper, pour qu’ils ne voient pas les agissements de leurs femmes infidèles’). 20 Popescu 1985, p. 120 : « lacune în stratul de pictură și de tencuială în urma unor lovituri (ciocan, lance?) ». Il est dommage que nous ne puissions pas encore estimer l’envergure de ces pratiques dans l’église d’Ostrov. La peinture murale intérieure et extérieure de cette église n’a pas encore été décapée. Quelques sondages faits sur le côté sud de l’extérieur de l’église ont révélé l’existence de plusieurs fragments, parmi lesquels un visage de saint qui n’a plus ses yeux. Cette destruction est pourtant particulière ; on aperçoit immédiatement la strate de pierre, l’enduit étant très fin. Il n’est alors pas clair si l’endommagement est dû à l’action des êtres humains ou aux intempéries. Je remercie Vladimir Agrigoroaei de toutes les suggestions et informations qu’il nous a fournies lors de la rédaction de cet article, ce qui a considérablement élargi le point de vue ethnologique. Nous espérons que la contribution ethnologique sera pertinente pour les aspects portant sur l’histoire de l’art religieux. 21 Mușlea, Bîrlea 2010 : « ca să lege gurile și să închidă ochii judecătorilor, ca să scape vreun culpabil ». 22 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « ca să revină vederea celor suferinzi de ochi, aceștia mergeau ei înșiși la biserică, luând nițel praf din ochii sfinților, din lumina (ochilor) și presărau în ochii lor ». 23 Tocilescu 1990, p. 434 : « se descântă în apă cu busuioc și cu fir de mătură. Cu apa se stropește la ochi. Dela Bala Stana Reșică, Drăgănești, Teleorman ». 24 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « Femeia va fi iubită cum sunt adorați sfinții de toată lumea ». 25 Un euphémisme désignant le diable. 26 Ispas, Truță 1985, p. 58. 27 Ispas, Truță 1985, p. 118. 28 Tocilescu, 1900, p. 229. 29 Tocilescu 1900, p. 278. 30 Mușlea, Bârlea 2010, p. 469 : « toate ființele să stea înaintea babelor ca un sfânt ». 31 Mușlea, Bârlea 2010, p. 469 : « ochii unor sfinți se scot sub cuvânt că sunt unii cu coarne ». 32 Mușlea, Bîrlea 2010 : « praful sau pământul scos din zugrăveală e băgat în băutura sau mâncarea bărbatului, după ce mai întâi a fost ars; e amestecat în farmece împreună cu un ou clocit de femeie timp de o săptămână ». 33 Mușlea, Bîrlea 2010 : « pentru luarea laptelui vitelor ». 34 Mușlea, Bîrlea 2010 : « pentru scăldarea copiilor îndrăciți » / « se amestecă cu grăunțele ca să scoată vara pui mulți la cloște și să trăiască ». 35 Mușlea, Bîrlea 2010 : « Uneori se scot și ochii dracilor zugrăviți pe biserici, fie ‘din ură’... » / « Dacă e zugrăvită moartea, i se scot ochii și i se taie picioarele, zicând că a luat un copil » Abréviations bibliographiques : Bartholey, Dittmar, Jolivet 2006 – Gil Bartholey, Pierre-Olivier Dittmar, Vincent Jolivet, « Des raisons de détruire une image », Images Re-vues” [en ligne], 2, 2006 (= L’image abîmée, dir. Dominique Donadieu-Rigaut), mis en ligne le 1 er janvier 2006, consulté le 9 octobre 2017. http://imagesrevues.revues.org/248 Boscani Leoni 2006 – Simona Boscani Leoni, « Les images abîmées : entre iconoclasme, pratiques religieuses et rituels ‘magiques’ », Images Re-vues” [en ligne], 2, 2006 (= L’image abîmée, dir. Dominique Donadieu-Rigaut), mis en ligne le 1 er janvier 2006, consulté le 9 octobre 2017. http://imagesrevues.revues.org/231 Dănescu 1933 – Pr. C. Dănescu, Istoria schitului Surpatele din judeţul Vâlcea [L’histoire de l’ermitage de Surpatele dans le comté de Vâlcea], mémoire de licence, 1933. Dillenberger 2004 – John Dillenberger, A Theology of Artistic Sensibilities: The Visual Arts and the Church, New York: Crossroad, 1986 (Wiff and Stock, 2004). Popescu 1985 – Maria Irina Popescu, « Biserica Pogorârea Sfântului Duh din satul Ostrov » [L’église ‘La Descente du Saint Esprit d’Ostrov], in Pagini de veche artă românească, vol. v / 1, dir. Vasile Drăguț, Bucarest, earsr, 1985, p. 116-120. Ispas, Truță 1985 – Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica populară de dragoste. Index motivic și tipologic [La lyrique populaire d’amour. Index des motifs et des types], vol i. (a-c), Bucarest, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Ivanciuc 2009 – Cornel Ivanciuc, « Ţara sfinţilor fără ochi » [Le pays des saints aveugles], Formula as, 851, 2009. Muşlea, Bîrlea 2010 – Ion Muşlea, Ovidiu Bîrlea, Tipologia folclorului din răspunsurile la „Chestionarele” B. P. Hasdeu [La typologie du folklore dans les réponses aux ‘Questionnaires’ de B. P. Hasdeu], préface de Ion Taloş, deuxième édition revue par Ioan I. Muşlea, Bucarest, Editura Academiei Române, 2010. pg – Patrologia Graeca, éd. J.-P. Migne, 161 vol., Paris, Imprimerie catholique, 1857-1866. Rusu 1986 – Adrian Andrei Rusu, « Pomelnicul mural al bisericii ‘Sfântul Nicolae’ din Hunedoara » [La liste funéraire murale de l’église Saint-Nicolas de Hunedoara], Mitropolia Banatului, 36, 6, 1986, p. 42-50. Sipos 1997 – Sipos Gábor, « Calvinismul la românii din Țara Hațegului la începutul sec. al xviii-lea » [Le Calvinisme chez les Roumains du Pays de Hațeg au début du xviii e siècle], in Nobilimea românească din Transilvania / Erdélyi román nemesség [Les Nobles roumains de Transylvanie], dir. Marius Diaconescu, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1997, p. 206-221. Sipos 2002 – Sipos Gábor, « Consistoriul Reformat Suprem și problema unirii religioase a românilor » [Le Consistoire réformé suprême et le problème de l’Uniatisme chez les Roumains], Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 6, 2, 2002, p. 105-110. Tocilescu 1900 – Grigore G. Tocilescu, Materialuri folkloristice [Matériaux folkloriques], vol. i, Poezia poporană [La poésie du peuple], Bucarest, Tipografia ‘Corpului Didactic’ C. Ispasescu & G. Bratanescu, 1900. Vérifications linguistiques : Cinzia Pignatelli (Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale / Université de Poitiers, Poitiers). Traduction des poèmes folkloriques : Brînduşa Grigoriu (Universitatea ‚Alexandru Ioan Cuza’, Iaşi). Peer-reviewed by : Luiza Zamora (Asociaţia 37, alumna Universitatea Naţională de Arte, Bucarest); Ana Dumitran (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia); Vladimir Agrigoroaei (Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers).

L’Empreinte du Ciel : Henri Bosco et saint Bernard de Clairvaux
Etudes de titulature byzantine
Le monde musulman
La bibliothèque des prédicateurs
2015-nouveau-livret-chretien-magazine
U “STCYP OU. 66 - Ville de Saint Cyprien
raydan fcs final.indd - cefas
1868 T.12.pdf
La Sainte Bible - Nouveau Testament
ÏMXXQI
Les Saints Ressuscités des Sépulcres
de détails sur les voûtes
L'Apocalypse - Seventh Day Adventist Reform Movement
La foire aux reliques
Octobre - The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints
Alouette N°274 - Foyers de Chateauneuf-de-Galaure
Bulletin N° 31 - Frère Marcel Van
PEM no 30:SDFessaiAn3.qxd.qxd - Mouvement des Cursillos ...
#24 Pierre d’Ornellas : dialogue entre foi et culture