Museikon_1_2017

122 | Laura Jiga Iliescu
de les tromper, pour qu’ils ne voient pas les agissements de leurs
femmes infidèles’).
20 Popescu 1985, p. 120 : « lacune în stratul de pictură și de tencuială
în urma unor lovituri (ciocan, lance?) ». Il est dommage que nous
ne puissions pas encore estimer l’envergure de ces pratiques dans
l’église d’Ostrov. La peinture murale intérieure et extérieure de
cette église n’a pas encore été décapée. Quelques sondages faits
sur le côté sud de l’extérieur de l’église ont révélé l’existence de
plusieurs fragments, parmi lesquels un visage de saint qui n’a plus
ses yeux. Cette destruction est pourtant particulière ; on aperçoit
immédiatement la strate de pierre, l’enduit étant très fin. Il n’est
alors pas clair si l’endommagement est dû à l’action des êtres
humains ou aux intempéries. Je remercie Vladimir Agrigoroaei de
toutes les suggestions et informations qu’il nous a fournies lors
de la rédaction de cet article, ce qui a considérablement élargi le
point de vue ethnologique. Nous espérons que la contribution
ethnologique sera pertinente pour les aspects portant sur l’histoire
de l’art religieux.
21 Mușlea, Bîrlea 2010 : « ca să lege gurile și să închidă ochii judecătorilor,
ca să scape vreun culpabil ».
22 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « ca să revină vederea celor suferinzi
de ochi, aceștia mergeau ei înșiși la biserică, luând nițel praf din
ochii sfinților, din lumina (ochilor) și presărau în ochii lor ».
23 Tocilescu 1990, p. 434 : « se descântă în apă cu busuioc și cu fir de
mătură. Cu apa se stropește la ochi. Dela Bala Stana Reșică, Drăgănești,
Teleorman ».
24 Mușlea, Bîrlea 2010, p. 469 : « Femeia va fi iubită cum sunt adorați
sfinții de toată lumea ».
25 Un euphémisme désignant le diable.
26 Ispas, Truță 1985, p. 58.
27 Ispas, Truță 1985, p. 118.
28 Tocilescu, 1900, p. 229.
29 Tocilescu 1900, p. 278.
30 Mușlea, Bârlea 2010, p. 469 : « toate ființele să stea înaintea babelor
ca un sfânt ».
31 Mușlea, Bârlea 2010, p. 469 : « ochii unor sfinți se scot sub cuvânt
că sunt unii cu coarne ».
32 Mușlea, Bîrlea 2010 : « praful sau pământul scos din zugrăveală
e băgat în băutura sau mâncarea bărbatului, după ce mai întâi a
fost ars; e amestecat în farmece împreună cu un ou clocit de femeie
timp de o săptămână ».
33 Mușlea, Bîrlea 2010 : « pentru luarea laptelui vitelor ».
34 Mușlea, Bîrlea 2010 : « pentru scăldarea copiilor îndrăciți » / « se
amestecă cu grăunțele ca să scoată vara pui mulți la cloște și să
trăiască ».
35 Mușlea, Bîrlea 2010 : « Uneori se scot și ochii dracilor zugrăviți
pe biserici, fie ‘din ură’... » / « Dacă e zugrăvită moartea, i se scot
ochii și i se taie picioarele, zicând că a luat un copil »
Abréviations bibliographiques :
Bartholey, Dittmar, Jolivet 2006 – Gil Bartholey, Pierre-Olivier
Dittmar, Vincent Jolivet, « Des raisons de détruire une image »,
Images Re-vues” [en ligne], 2, 2006 (= L’image abîmée, dir. Dominique
Donadieu-Rigaut), mis en ligne le 1 er janvier 2006, consulté
le 9 octobre 2017. http://imagesrevues.revues.org/248
Boscani Leoni 2006 – Simona Boscani Leoni, « Les images abîmées :
entre iconoclasme, pratiques religieuses et rituels ‘magiques’ »,
Images Re-vues” [en ligne], 2, 2006 (= L’image abîmée, dir. Dominique
Donadieu-Rigaut), mis en ligne le 1 er janvier 2006, consulté
le 9 octobre 2017. http://imagesrevues.revues.org/231
Dănescu 1933 – Pr. C. Dănescu, Istoria schitului Surpatele din judeţul
Vâlcea [L’histoire de l’ermitage de Surpatele dans le comté de
Vâlcea], mémoire de licence, 1933.
Dillenberger 2004 – John Dillenberger, A Theology of Artistic Sensibilities:
The Visual Arts and the Church, New York: Crossroad,
1986 (Wiff and Stock, 2004).
Popescu 1985 – Maria Irina Popescu, « Biserica Pogorârea Sfântului
Duh din satul Ostrov » [L’église ‘La Descente du Saint Esprit
d’Ostrov], in Pagini de veche artă românească, vol. v / 1, dir. Vasile
Drăguț, Bucarest, earsr, 1985, p. 116-120.
Ispas, Truță 1985 – Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica populară de
dragoste. Index motivic și tipologic [La lyrique populaire d’amour.
Index des motifs et des types], vol i. (a-c), Bucarest, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1985.
Ivanciuc 2009 – Cornel Ivanciuc, « Ţara sfinţilor fără ochi » [Le pays
des saints aveugles], Formula as, 851, 2009.
Muşlea, Bîrlea 2010 – Ion Muşlea, Ovidiu Bîrlea, Tipologia folclorului
din răspunsurile la „Chestionarele” B. P. Hasdeu [La typologie
du folklore dans les réponses aux ‘Questionnaires’ de
B. P. Hasdeu], préface de Ion Taloş, deuxième édition revue par
Ioan I. Muşlea, Bucarest, Editura Academiei Române, 2010.
pg – Patrologia Graeca, éd. J.-P. Migne, 161 vol., Paris, Imprimerie
catholique, 1857-1866.
Rusu 1986 – Adrian Andrei Rusu, « Pomelnicul mural al bisericii
‘Sfântul Nicolae’ din Hunedoara » [La liste funéraire murale de
l’église Saint-Nicolas de Hunedoara], Mitropolia Banatului, 36, 6,
1986, p. 42-50.
Sipos 1997 – Sipos Gábor, « Calvinismul la românii din Țara Hațegului
la începutul sec. al xviii-lea » [Le Calvinisme chez les Roumains
du Pays de Hațeg au début du xviii e siècle], in Nobilimea
românească din Transilvania / Erdélyi román nemesség [Les
Nobles roumains de Transylvanie], dir. Marius Diaconescu, Satu
Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1997, p. 206-221.
Sipos 2002 – Sipos Gábor, « Consistoriul Reformat Suprem și problema
unirii religioase a românilor » [Le Consistoire réformé suprême
et le problème de l’Uniatisme chez les Roumains], Annales
Universitatis Apulensis. Series Historica, 6, 2, 2002, p. 105-110.
Tocilescu 1900 – Grigore G. Tocilescu, Materialuri folkloristice
[Matériaux folkloriques], vol. i, Poezia poporană [La poésie du
peuple], Bucarest, Tipografia ‘Corpului Didactic’ C. Ispasescu &
G. Bratanescu, 1900.
Vérifications linguistiques :
Cinzia Pignatelli (Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale / Université de Poitiers, Poitiers).
Traduction des poèmes folkloriques :
Brînduşa Grigoriu (Universitatea ‚Alexandru Ioan Cuza’, Iaşi).
Peer-reviewed by :
Luiza Zamora (Asociaţia 37, alumna Universitatea Naţională de Arte, Bucarest);
Ana Dumitran (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia);
Vladimir Agrigoroaei (Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers).