02.07.2013 Views

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Adică, jucătorii îl leagă pe unul la ochi cu o basma, uneori se leagă alesul singur, dar de cele <strong>mai</strong> multe ori îl leagă<br />

ceilalţi, ca să fie siguri că nu <strong>mai</strong> vede nimic. Această imagine, pusă ” în joc”, mi-a venit <strong>mai</strong> alaltăieri, privind la<br />

programul TV. Când pe ecran toc<strong>mai</strong> apăru talentatul violonist şi dirijor de orchestră vieneză, André Rieu -<br />

anunţându-şi spectatorii că următorul episod va fi o prezentare de “Gypsy muzic”, adică muzică ţigănească.<br />

Am sărit de pe scaun, aplaudându-l pentru adevăr! Auzi, frate, a zis “gypsy muzic”, n-a zis “rrrommuzic” şi nici<br />

“maneaua”. M-am gândit, fără să vreau, la ai noştri aleşi şi …”de-ai culturii”, dacă s-au legat singuri la ochi, sau<br />

i-a legat altcineva, în aşa fel ca să nu <strong>mai</strong> vadă nimic, legându-le şi urechile, să nici nu <strong>mai</strong> audă!? Căci programul<br />

acestei formaţii muzicale vieneze este savurat de întreaga lume şi nu cred că toc<strong>mai</strong> “ai noştri europeni” să nu aibă<br />

drag de a urmări aceste concerte! Întâmplător, căutand nişte bibliografii despre istoriile antice ale egiptenilor şi<br />

indienilor, ce-mi trebuiau, nu<strong>mai</strong> ce dau peste o informaţie, <strong>mai</strong> bine zis sugestie pentru cititori sau cercetători,<br />

notată astfel: “Sugested Readings on the Gypsies”, adică o recomandare pentru citit scrieri despre Ţigani.<br />

Redau aceste sugestii de titluri de carte şi autori, care au scris despre viaţa şi istoria ţiganilor! Poate se vor găsi<br />

şi prin actualele ICR-uri de prin lume, care pretind că poartă grija creşterii imaginii României.<br />

- Acton Thomas, Gypsies Series:Surviving Peoples, London:MacDonaldEducational ,<br />

1981)<br />

- Fraser Angus, The Gypsies – Series: The People of Europe(Oxford, England;<br />

Cambridge, Mass. 1992<br />

- Guenter Lewy, The Nazy Persecution of the Gypsies (Oxford University Press, 2000.<br />

- Ligeois Jean Piere, Gypsies – An Ilustrated History(London: Al Saqi Books,1986.)<br />

- Maximof Mateo, The Ursitory (a novel) (London: Chapman & Hull, 1949)<br />

- Preminger Eric Lee, Gypsy and Me: At Home and on the Road with Gypsy Rose Lee (1984)<br />

- Ramati Alexander, And theViolins Stopped Playing – A Story of the Gypsy Holocaust (London: Hodder &<br />

Stoughton, 1985)<br />

- Rosenberg Otto, Gypsy in Auschwitz (London House, 1999).<br />

- Van Hausen Wanya, Gypsy Folk Medicine (New York: 1992)<br />

Bieţii ţigani! Mă gândesc la cei săraci, cu puradeii după ei, ajunşi pe drumurile Europei, <strong>mai</strong> necăjiţi ca înainte,<br />

sub comunişti. Acestora nu le-au ajuns banii de la UE, fiindcă s-au “emancipat”, cu aceşti bani, ţiganii cei înstăriţi şi<br />

politici, construindu-şi vile cu turnuleţe. Iată manipularea sau jocul “de-a baba oarba”. Ce vreau să se reţină: în<br />

toate scrierile de <strong>mai</strong> sus, sunt numiti Gypsies, Ţigani - iar NU “romi” sau “rrromi”. De unde au năvălit, în<br />

România, ideile cu denumirile de “romi –rrromi”!? Toate denumirile companiilor sau instituţiilor culturale ce încep<br />

cu “ROM-”, sunt pasibile de verificat. Până şi LEUL, e cu “RON”, cultura “ROMFEST”, economia<br />

“ROMPETROL”! Românul …“rom-rrrom!?” Au să se limpezească lucrurile, se ştie exact ce se întâmplă,<br />

deocamdată bieţii români, ca şi ţiganii şi celelalte suflete de cetăţeni… --albinele ce fac mierea-, în acest joc sunt<br />

EI cei legaţi la ochi, dar vor dibui ei pe jucătorii din jurul lor, care ţopăie şi râd, pentru a fi legaţi, legaţi pentru o mie<br />

de ani, aşa cum scrie Cartea Sfântă !”<br />

Unele ţări ca Anglia, Germania, Australia, America, ţări dezvoltate economic, dar (unele) şi cultural, au ştiut să<br />

resolve, în timp, integrarea ţiganilor în societăţile lor, dându-le acces şi recunoaştere, după talentele lor. În arte, în<br />

economie, în ştiinţe, unii au devenit aproape genii, deci nu le-au pus/nu li s-a pus nici o stavilă. Aşa s-a ridicat<br />

Charles Chaplin, Elvis Presley, Henry Lawson, Zeffirino Jimenez Mala, un ţigan spaniol, născut în 1861, care a<br />

devenit Sfânt şi beautificat în 11 <strong>mai</strong>, 1997, primul ţigan din istorie, onorat de Biserica creştină. Apoi, poeta<br />

Papusa, din Polonia, nenumărate asemenea exemple vom găsi în istoria acestor ţigani. Nu li s-au oprit nici<br />

drepturile politice, adică drepturile de a deservi politica oficială a statului, al cărui cetăţean este - şi nu o altă politică<br />

exterioară, ca să nu zic străină intereselor propriului stat.<br />

Are dreptale dl.Ion Mugeoiu, când zice să facem ce face Occidentul, dar nu şi ceea ce zice! Că dacă vom privi<br />

frunza şi pe partea cealaltă, o să observăm că <strong>mai</strong> are reliefate şi nişte nervuri naturale şi specifice. NU SE DAU<br />

FRÂIELE STATU<strong>LUI</strong>, ÎN MAINILE ORICUI! Dar ne povăţuieşte pe noi să nu fim şovini… - şi am tot făcut<br />

ce zic alţii, până am ajuns acolo unde suntem. Se vede “cu ochiul liber”, nu <strong>mai</strong> au rost plângerile. Dacă în România<br />

nu se revine urgent la înlăturarea politicianismului corupt, şi să fie aduşi, în faţa electoratului, oameni de bună<br />

credinţă, cu interes în reaşezarea ţării, atunci va urma o perioadă neagră, în istora românească. Dar nici celor ce ne<br />

vând nu le va fi <strong>mai</strong> bine, fiindcă ei fericire nu vor avea - şi nici din cele ce fură şi au furat de la gura poporului,<br />

MOŞTENIRE ODRASLELOR LOR NU VOR AJUNGE, fiindcă Ochiul Divin vede şi îndreptarea va veni! Aşa<br />

cum s-a repetat, întotdeauna, de-a lungul Istoriei:<br />

“…Aţi văzut cum vin şi pleacă veacurile aurite,<br />

Au lăsat celor din urmă nu<strong>mai</strong> plânsete şi jale!”<br />

Grămădind în cârca vremii nu<strong>mai</strong> vise fericite?<br />

Şi-aţi văzut cum orgii multe, ce veniră triumfale, “Cu minciuna nu faci casă, nici istorie, nici şcoală,<br />

114

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!