revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
crima, care-oi fi fost eu. Se liniştise şi de frică şi de compresare. Siluetele de euro rămăseseră în cartierele<br />
centrale, migraţii simbolice din coclaurii vestului în miezuri de capitale din est: periferii de departe pe buricul<br />
târgului.<br />
Fiecare-şi are canibalismul lui, de mic până târziu, postum, strigoi. Ciorbă, friptură. Cea <strong>mai</strong> dulce. Întreabă<br />
lumea de ce e. Cei întorşi fără veste din război erau duşi într-un beci şi li se înfingea un par pe gură până în<br />
stomac. Astfel, o sfială la intrarea în restaurante. Plus scumpetea şi caducitatea foamei. Revin moşierii şi vă<br />
înghit. Ce nu se mănâncă în post. O bomboană de om. Sweatheart e altă mâncare de peşte. L-am gustat pe<br />
Vetala, după Dracula. Conserve umane în gheţuri şi oceane. Pământul te mănâncă cu viermii lui Cozmâncă.<br />
Frumuseţea celor mâncaţi, a creierilor de copil baudelairieni, a predispuşilor la devorare întrucât purifică<br />
purgativ supravieţuitorii, îi întreţine. Ori autorenaşte frumuseţea aceea. Mitologia cărnii dulci de om prin basme,<br />
cu eros şi argot ţigan – mânca-te-aş, mânca-ţi-aş, mânca-mi-ai. Parabola familiei cu 22 de membri by Milarepa,<br />
potrivire de număr cu familia mâncătoare a canibalismului dictatorial. Vegetarienii se feresc de orice carne,<br />
evitând-o pe cea de om. Cenuşa de om pusă în mâncare înnebuneşte pe cel ce o consumă. Întors din Bihar,<br />
profesorul Kashyap îmi spunea că, după lăsarea întunericului, nu e bine să umbli pe stradă prin oraşele acelui<br />
stat, deoarece poţi fi prins şi mâncat. Dacă-l jenează, pentru ţara lui, asemenea fenomene? Deloc, trebuie decât să<br />
te fereşti.<br />
*<br />
Gyr. Labele şi zborul mă sfâşie... ne-ngrozim de zări... cad în humă... străpuns de lame... cuvintele ca lupii-mi<br />
dau ocoluri / sau se reped şi-mi rup fâşii din carne... muşcând turbat cătuşa<br />
Stârnindu-mi foamea ca să-mi frângi puterea<br />
din trupul tău îmi faci ospăţ de noapte<br />
şi-mi dai, Dalilla, piersicile coapte,<br />
căpşunile-aromind ca îmbiere,<br />
şi rodia şi zmeura din şoapte<br />
şi fagurii adânci ca mângâierea,<br />
şi de mă-mbeţi cu părul tău ca mierea<br />
ţi-aşterni ofrandă umerii de lapte.<br />
OSPĂŢ<br />
de Radu Gyr<br />
*<br />
Şi fiecare gest ţi-e un ciorchine<br />
şi pântecul o azimă fierbinte...<br />
Ca două albe candele senine<br />
ard sânii tăi la cina mea flămândă,<br />
iar între coapse – amfore sabine -<br />
pocalul ce-n vin sacru mă scufundă.<br />
Ce <strong>mai</strong> plouase. Se înfiinţaseră însă la vreo două sute. I-am lăsat, în picioare, pe scări, disimetrici, transportaţi,<br />
cerşind cuvânt. Ăsta e programul, replicam - excepţii, Pan Vizirescu, Mircea Nicolau. Academicianul era cu<br />
Pitagora în cavernă. Să revenim la Gyr, dom' profesor. Careva de pe scară îl declara geniu cu argumentele<br />
claustrării. Şedinţă de cuib? Câtă securitate. Schimbat sexul. Nepotul şi-a reprezentat mama spre a vorbi de<br />
bunic. Psihos. Sunt cel <strong>mai</strong> îndreptăţit să vorbesc, i-am fost coleg de liceu, de facultate, de Gândirea, de puşcărie.<br />
Soka-Sloka (Valmiki), din durere rugăciune (Gyr). Homer al închisorilor. Printre ploi, peste secrete, ninsoarea<br />
plopilor cu tunet, parnasieni, legionari, deţinuţi, a nu uita ziua, nici poetul<br />
„plopi Radule broşaţi de fulgere cu vânt<br />
fulgi bradule scheletele duh sfânt<br />
furtuna matinală nopţii nu-i încape<br />
în câte puşcării şi-acum în câte ape<br />
palori mărite cerurilor nouri-prouri<br />
rerecitat verset ecouri prin cavouri<br />
razna Wulfila dus iubirii trudă<br />
la el aevea cearta cu vreo paparudă”<br />
*<br />
Nana m-a însoţit azi în loc de ieri. Pe la opt-ozon. Să telefoneze-n secuime. De şi-a şi xeroxat Indii, pân-a intrat<br />
Inge. De m-a pozat cu ziarul, <strong>mai</strong> apoi între coloane, jos. Măcar putuse vorbi cu Kleininger, l-am scos din<br />
şedinţă. Doi gestionari tineri în audienţă, apoi la sousdirectrice (qui veut que le directeur soit sousdirecteur de la<br />
sousdirectrice). Până la armată, e general. Ce grad o <strong>mai</strong> fi având Miller. Ar vrea să scrie (el). I-am făcut<br />
conferinţa. Aluzie la India – inventată de el, stingerea ameninţării iraniene.<br />
Malta, oficiul vienez al ONU. Presa adevărată tăcuse. Poliţia secretă reintră în ancheta Gyr. Poezia ne adunase,<br />
nu politica. Plata şi-a făcut porţia de patru ţigări şi pe celelalte le-a rupt, se gândea nu<strong>mai</strong> la ele, are ameţeli.<br />
Tuşise toată noaptea. Ieri ai băut cu ăla şi pe urmă ţi-ai <strong>mai</strong> luat un kil de vin, da' la mine nu te-ai gândit să-mi iei<br />
72