revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

More documents

Recommendations

Info

de haiku, Editura Grinta, Cluj-Napoca, România, 2010, şi Mişcarea culturală din Rakka, între 1900-2008″, de scriitorul sirian Subhi Dusuki, Editura Kiwanhouse-Damasc, Siria, 2008. Prezentare - EUGEN EVU se încarcă memoria se încarcă până la ultimul mormânt la niciun nume nu mai răspunde copacul o serenadă aurie scoate umbrele din ascunzişurile lor nu nu-mi pasă de umbra ta nici nu am vreun motiv bine întemeiat să-ţi ţin minte numele tu păstor al ruginii şi al luciului modulează-ţi sunetele pendulează între morţile tale de glorie eu mă voi roti în tăcere în cercurile mele de apă până la însetare sura1 sura6 *** apa îşi urmează cursul neinteresată de nicio privire o piatră îmi mângâie senzual linia vieţii ghemuindu-se în palmă în timp ce îmi cade din ochi un dumnezeu sărat şi incolor cât o lacrimă... apoi le voi bea unul câte unul şi mă voi evapora mângâiat de palma mamei până când devin un nor nemărginit de veşmântul căruia se vor ţine ca nişte prunci abandonaţi toate lacrimile lumii... IONUŢ CARAGEA, Montréal/CANADA DUMNEZEUL MATRIOŞKA cel de-acum eşti chiar tu bătrânul Matrioşka în tine se află atâtea păpuşi cu chipul de ieri şi dacă-nchizi ochii vei fi şi tânărul şi copilul care merge de-a buşilea istoria mărturisitoare *** şi fetusul în care sufletul orfan şi-a găsit casă cel de mâine eşti tu păpuşa dormind în lada de zestre a bătrânei Matrioşka IN MEMORIAM FLORIN CONSTANTINIU (8 aprilie 1933 - 13 aprilie 2012) Prof. Ioan Scurtu: “Florin Constantiniu a fost cel mai complet şi temeinic istoric român din ultima jumǎtate de veac” 80
ISTORICUL CETĂŢEAN FLORIN CONSTANTINIU Cred cǎ nu exagerez cu nimic afirmând cǎ Florin Constantiniu a fost cel mai complet şi temeinic istoric român din ultima jumǎtate de veac, precum şi un Mare Român, într-o vreme când aceastǎ apartenenţǎ naţionalǎ este mai curând hulitǎ decât apreciatǎ. În 1989, Florin Constantiniu avea deja o operǎ, iar primirea sa în Academia Românǎ i-ar fi permis o viaţǎ tihnitǎ, departe de hǎrmǎlaia politicǎ. Dar, ca un adevǎrat Cetăţean, Florin Constantiniu a ieşit în arenǎ, pentru a promova adevǎrul istoric, prin scrierile sale (a dat cea mai temeinicǎ şi originalǎ sintezǎ, intitulatǎ semnificativ „O istorie sincerǎ a poporului român”, care s-a bucurat de un uriaş succes, cunoscând nu mai puţin de patru ediţii), precum şi prin intervenţii publice. Participarea sa la emisiunea Dosarele istoriei, care se difuza de TVR la o orǎ de maximǎ audienţǎ, i-a asigurat o popularitate excepţionalǎ, milioane de români admirându-i forţa de argumentare, acurateţea limbajului, eleganţa dialogului. Nu ştiu dacǎ de la titlul acestei emisiuni, prietenul sǎu (îmi permit sǎ afirm cǎ şi al meu), Mircea Suciu a scos revista intitulatǎ „Dosarele istoriei“, dar ştiu cu certitudine cǎ a fost spiritus rector al acestei reviste de mare succes. Ani în şir a publicat – la solicitarea prestigiosului istoric literar Valeriu Râpeanu – în ziarul „Curierul naţional” articole incitante pe teme diverse, cele mai multe de istorie contemporanǎ. Comunicǎrile sale la reuniunile ştiinţifice, dar şi cu alte prilejuri, ca de exemplu la lansǎri de carte, reţineau întotdeauna atenţia auditoriului, care ştia cǎ, în orice împrejurare, Florin Constantiniu îşi respectǎ condiţia de istoric, venind cu nouǎţi din istoriografia mondialǎ cea mai recenǎ, oferind interpretǎri interesante şi spectaculoase. Era o plǎcere sǎ-l asculţi şi sǎ-i admiri logica impecabilǎ. Optimistul istoric din anii 90 a trebuit sǎ constate cǎ România nu merge într-o direcţie bunǎ. În loc sǎ se dezvolte, aşa cum speraserǎ românii în decembrie 1989, ţara a fost împinsǎ pe calea degradǎrii economice, politice şi morale. S-a lucrat metodic şi rapid la distrugerea României: în câţiva ani au fost lichidate marile întreprinderi industriale, sistemele de irigaţie, combinatele avicole etc, sǎrǎcia a devenit endemicǎ, milioane de români au fost nevoiţi sǎ ia calea bejeniei, iar spiritul public a fost pervertit, astfel cǎ foarte mulţi cetǎţeni voteazǎ nu programe politice, ci pe cei care le oferǎ un litru de ulei, un kg de zahǎr etc. Într-o ţarǎ cu cea cu cea mai scǎzutǎ duratǎ a vieţii din Europa, în 2011 s-au închis zeci de spitale, dupǎ ce cu doi ani în urmǎ s-au desfiinţat peste 10.000 de şcoli, astfel cǎ analfabetismul a redevenit o plagǎ naţionalǎ. Politicienii nu vor ca românii sǎ ştie de istorie, pentru cǎ ar putea face comparaţii, din care ei ar ieşi teribil de şifonaţi, drept care au decis reducerea orelor la acest obiect de învǎţǎmânt şi eliminarea lui de la exemenele de capacitate şi bacalaureat. Totodatǎ, au scos din grila de programe a TVR emisiunea amintitǎ, au adus în stare de faliment revistele şi institutele de istorie, au trecut la dezmembrarea Arhivelor Naţionale etc etc. În schimb, au început sǎ promoveze cu fervoare subcultura, sǎ umple ecranele televizoarelor cu prostituate care-şi etaleazǎ silicoanele, cu dezbateri politice în care participanţii se gratuleazǎ cu tot felul de invective etc. etc. Nu este lipsit de semnificaţie faptul cǎ publicaţiile cu cel mai mare tiraj din România actualǎ sunt ziarele de scandal, cu femei goale pe prima paginǎ. Toate acestea – şi încǎ multe altele – l-au adus pe Florin Constantiniu în pragul disperǎrii. Nu mai vedea nici o cale de îndreptare, ajunsese la convingerea cǎ poporul român nu mai are nici o perspectivǎ istoricǎ. În articolul publicat în numǎrul din februarie 2012 al revistei Istorie şi civilizaţie, Florin Constantiniu scria: „Am spus în repetate rânduri – şi o voi spune mereu – clasa politicǎ din perioada post decembristǎ este cea mai incompetentǎ, cea mai lacomǎ şi cea mai arogantǎ din întreaga istorie a poporului român. Actuala guvernare a ridicat incompetenţa, lǎcomia şi aroganţa la culmi fǎrǎ precedent”. Plecând din aceastǎ lume, istoricul a fost scutit sǎ mai asiste la dezmǎţul guvernanţilor, la prǎduirea a ceea ce a mai rǎmas din bogǎţiile solului şi subsolului acestei ţǎri, altǎdatǎ cunoscutǎ şi respectatǎ pe toate meridianele Globului. Nu vreau sǎ fac o legǎturǎ forţatǎ, între criticile adresate actualei puteri de Florin Constantiniu şi faptul cǎ, în cazul sǎu, nu s-au respectat normele legale dupǎ care funcţioneazǎ Academia Românǎ. Am rǎmas surprins sǎ constat cǎ Florin Constantiniu a fost înmormântat într-un cimitir aflat la margine de Bucureşti şi nu în parcela academicienilor din cimitirul Bellu, unde-i era locul cuvenit. Explicaţiile date de conducerea Academiei Române cǎ, fiind sǎrbǎtorile de Paşti, nu a fost gǎsit administratorul care se ocupa de aceastǎ operaţiune, mi se par de-a dreptul ridicole. Mai curând sunt tentat sǎ cred cǎ s-a adoptat aceastǎ poziţie de desconsiderare a unui membru marcant al acestei instituţii cu gândul cǎ Guvernul va aprecia gestul şi va acorda cei 25% din indemnizaţia cuvenitǎ academicienilor, tǎiatǎ în 81
Page 1 and 2:
COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE BALŞ
Page 3 and 4:
Motto-urile numărului 28, al revis
Page 5 and 6:
Din studioul RTV, CRISTINA DELEANU
Page 7 and 8:
interviul revistei contraatac Inter
Page 9 and 10:
Adrian Botez: Spune, despre dvs., P
Page 11 and 12:
MDP: „S-au ascuns în lumina celu
Page 13 and 14:
pătruns la catedre importante, dar
Page 15 and 16:
domnia sa, l-a reconfirmat în func
Page 17 and 18:
fata extraselor din lucrarea sa “
Page 19 and 20:
Cărtărescu, recomandăm lectura u
Page 21 and 22:
„din inimă...” INTERVIU CU ÎN
Page 23 and 24:
Reporter : Se vede că sunteţi un
Page 25 and 26:
4. “ Înaltă vizită în Eparhia
Page 27 and 28:
Papakonstantinou (son ex ministre d
Page 29 and 30: Către Domnule Prim Ministru, GUVER
Page 31 and 32: străji ale culturii ortodoxe AZI:
Page 33 and 34: 867, in care acuza de erezie pe pap
Page 35 and 36: Un protest temerar la Chişinău, c
Page 37 and 38: pentru acel ideal, rămas utopie p
Page 39 and 40: La 14 februarie 1945, în C.A.S.C.,
Page 41 and 42: putea fi redus. El spune: "Lumea de
Page 43 and 44: aţiunii şi a conservării de Sine
Page 45 and 46: anul caragiale ION LUCA CARAGIALE (
Page 47 and 48: Bolintin, Lucian Pintilie a începu
Page 49 and 50: primăvara anului 1912 a sosit în
Page 51 and 52: Saltul iniţiatic (pe verticala gun
Page 53 and 54: III-“Pe San Giovanni, padrone mio
Page 55 and 56: figura radioasă, reapare ţinând
Page 57 and 58: să le mai ceri încă odată ecoul
Page 59 and 60: Cu ninsorile mereu neîmplinite Mă
Page 61 and 62: Când am desenat aripile unui înge
Page 63 and 64: Doar un vis * Închid ochii şi sim
Page 65 and 66: MIHAELA MUŞAT, clasa a XI-a E, C.T
Page 67 and 68: „voluptos joc cu icoane...” Aş
Page 69 and 70: Ori cea sieşi minţită,-n Graal ?
Page 71 and 72: GEORGE ANCA, Bucureşti/ROMÂNIA -D
Page 73 and 74: o ţigară. Plecam la paşapoarte c
Page 75 and 76: DINTOTDEAUNA AM SCRIS : mai întâi
Page 77 and 78: Umple lumina, Lumina Cuvintelor fă
Page 79: Străluceşte speranţa. Trad. de E
Page 83 and 84: cunoştinţe transmise elevilor. La
Page 85 and 86: Povestitor: Cât de furios Ştefan
Page 87 and 88: jumătate din media Reichului, în
Page 89 and 90: altor instituţii publice şi priva
Page 91 and 92: tine; eram tânără şi neştiutoa
Page 93 and 94: Herodot ne spune că, cel mai numer
Page 95 and 96: Cum de s-a ajuns aici? Simplu, Dumn
Page 97 and 98: une şi cu cele rele. Pe unii i-a s
Page 99 and 100: scrisoare poporului român SCRISOAR
Page 101 and 102: *** români - ca pionieri mondiali
Page 103 and 104: • 1910 iunie - AUREL VLAICU - lan
Page 105 and 106: intreaga Biblioteca a Academiei Rom
Page 107 and 108: pentru "talentul" cu care ne risipi
Page 109 and 110: Activitate: A participat, ca elev
Page 111 and 112: generalizează atât TSR, cât şi
Page 113 and 114: Mihai Eminescu a fost evocat de Vas
Page 115 and 116: Căci minciuna şi hoţia sunt îns
Page 117 and 118: …Mai târziu, intrând prin mân
Page 119 and 120: Sfintei Treimi… - se adresează o
Page 121 and 122: E de remarcat, întâi, că nu exis
Page 123 and 124: eface în Spaţiul Sacru al Daciei
Page 125 and 126: Aşadar, etnonimului Valac i se rec
Page 127 and 128: omână ca limbă Bar-Bară vorbit
Page 129 and 130: Amita se stabilise în România cu
Page 131 and 132:
gând românesc, limbă de miere, d
Page 133 and 134:
Poetul rămâne fidel stilului său
Page 135 and 136:
Poetul Constantin Stancu se dovede
Page 137 and 138:
E un popas în mişcarea sufletului
Page 139 and 140:
traduceri Traducere a GABRIELEI PAC
Page 141 and 142:
the Earth’s oceans and fields - a
Page 143 and 144:
Iese şeful companiei din biroul s
Page 145 and 146:
ultima oră/ultima oară TRĂDARE,
Page 147 and 148:
“manelizaţi/manelizate” ale mu
Page 149 and 150:
Cui? “PATRIEI MONDIALE A MĂMĂLI
Page 151 and 152:
(Mures) in urma unei decizii judeca
Page 153 and 154:
from the University of Guelph, Onta
Page 155 and 156:
şi avocaţi clănţăi şi …“c
Page 157 and 158:
la…capătul lumii! Aviz celor de
Page 159:
159
show all

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?