02.07.2013 Views

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

pătruns la catedre importante, dar puţini sînt buni, şi <strong>mai</strong> puţini au aşezare de gînditor. Cam asta a adus<br />

capitalismul. Şi nu văd diferenţa între clamatele cozi de altădată din faţa alimentarelor, care se vedeau de pe<br />

lună, asemeni zidului chinezesc, şi cele de acum, care s-au mutat la oficiile de somaj şi la cantinele pentru săraci.<br />

Atunci, momenclaturişti trăiau modest, astăzi detaşamentele de politicieni şi ciocoi ne sfidează din munţii de<br />

averi, plesnesc de bunăstare şi lux, disputîndu-şi România ca pe un tort. Nimeni n-a umblat în opinci în perioada<br />

anterioară, de acum înainte vom umbla poate cu blacheuri în tălpi. Opinca e încălţare ecologică şi mi-e teamă că<br />

nu ne vom permite s-o cumpărăm. Atunci era Cîntarea României şi Cenaclul Flacara, acum, manele,<br />

divertisment şi prostituţie televizată. Capitaliştii care ne-au cerut să deschidem porţile organismelor<br />

internaţionale, au vrut de fapt să ne lăsam cuceriţi, ca să ne poată domina. Patriotismul şi economia au fost luate<br />

la vale de tăvălugul hedonist al globalizării, cu urmări dăunătoare pe termen lung asupra intra-istoriei noastre.<br />

Mult-vehiculatul program de a pune capăt izolării, fabricat de ideologii capitalişti, a urmărit ruperea statelor de<br />

propria evoluţie social-economică şi culturală. Nu lichidarea înapoierii, nici modernizarea statelor, nici<br />

ajutorarea, nici aşa-zisa eliberare, ci libertatea marilor puteri de a pătrunde pe teritorilul statelor vizate, în<br />

vederea acaparării de noi resurse naturale, aducătoare de venituri colosale. În relaţia dintre pacea lumii şi intrapacea<br />

popoarelor, capitalismul cotropitor nu <strong>mai</strong> respectă principiile fondatoare ale statelor. Nerespectarea<br />

suveranităţii popoarelor a dus la exacerbare relaţiilor internaţionale, iar pacea globală este permanent în pericol.<br />

Am o opinie uşor diferită despre capitalism: capitalismul, stimate Profesr Doctor, e un sistem forţat, corupt,<br />

războinic, mimetic, bazat pe interese de grup, nu pe interese consensuale şi omogene. Totul mi se pare o mutare<br />

menită să ne jignească percepţia, cu atît <strong>mai</strong> mult cu cît se vorbeşte de pacea şi libertatea popoarelor cu mîna pe<br />

trăgaci: Irak, Egipt, Libia, Siria, iată a venit rîndul Pakistanului şi Iranului. Întorcîndu-mă la România, înainte de<br />

lovituta de stat, pecetluită la Malta, învăţămîntul şi sănătatea erau gratuite. Nu prea era libertate individuală, spun<br />

trăitorii. Azi eşti liber să-ţi dai copilul, pe bani grei, la şcolile particulare ale bogătaşilor, eşti obligat să cumperi<br />

manualele analfabeţilor din sistem, altfel i se scade nota la materie. Astăzi stai cu frica în sîn ca o să ajungi<br />

şomer, eşti liber pe naiba. Doar să mergi pe jos. Pentru că nu-ţi ajung banii de abonament la transportul în<br />

comun. Astea da, „succesuri” şi „inexactitudini!”<br />

Adrian Botez: Într-un interviu dat de Maestrul Tudor Gheorghe lui George Rădulescu în Adevărul, 2<br />

septembrie 2011, acesta afirma: „Mi se pare că nu <strong>mai</strong> avem intelectuali rasaţi. Vă amintesc poate una dintre<br />

cele <strong>mai</strong> frumoase replici pe care le-am auzit, dată de un prieten bun de-al meu, un personaj fabulos, unul<br />

dintre ultimele mari spirite ale acestei ţări, Romulus Vulpescu, despre care a zis o jurnalistă că e „fost<br />

intelectual”. Ce părere aveţi? Şi lui i-a plăcut şi de câte ori se prezenta spunea: . Vedeţi, asta mi se pare fantastic! Cu cât scrii <strong>mai</strong> complicat, cu cât eşti <strong>mai</strong> aşa şi cu cât îţi pute<br />

ce-i aici, şi cu cât eşti <strong>mai</strong> dincolo, cu cât închizi ochii şi te-ai văzut dincolo spre graniţele Ungariei, spre<br />

Austria, cu cât uiţi de bălegarul de aici, eşti , eşti ”. Ce părere aveţi despre modul cum<br />

România îşi tratează adevăraţii intelectuali: domnii Liiceanu, Pleşu, Patapievici, Traian Ungureanu, Sever<br />

Voinescu-Cotoi. Preşedintele Traian Băsescu le oferă avionul prezidenţial, ca să-i ţină domniei sale de urât, la<br />

Neptun, iar eminentul traducător al lui Villon ori Rabelais este „fost intelectual”. Tot Maestrul Tudor Gheorghe<br />

afirma: „Pe ţăran, când l-ai rupt de glia lui şi l-ai băgat în mahala, a luat ce e <strong>mai</strong> rău şi a devenit mârlan”<br />

Oare cum să scape nobilul popor urmaş al Magilor Kogaionului – de mârlănie?<br />

MDP: România are extrem de multe capete luminate, recunoscute <strong>mai</strong> mult peste graniţă. Statutul intelectualului<br />

român s-a şubrezit în perioada aceasta de disoluţie internă. Cum instituţiile abilitate cîntă la instrumentul<br />

nepotrivit, intelectualul nu <strong>mai</strong> poate fi dirijor. E <strong>mai</strong> degrabă un outsider, şi cu greu va putea fi readus în<br />

ipostaza sa istorică. Ignorat şi dezamăgit de starea în care a fost adusă ştiinţa, cercetarea, cultura, nu <strong>mai</strong> aşteaptă<br />

de la vremuri cine ştie ce isprăvi revoluţionare. A început un fel de mers în nume propriu. Cu siguranţă nu vom<br />

<strong>mai</strong> avea un Eminescu, un Iorga, un Tuţea, un Noica, un Eliade, un Nae Ionescu, un Cioran et caetera,<br />

personalităţi impunătoare prin opera pe care au creat-o.<br />

Din ungherele în care societatea aruncă lucrurile inutile, din deasa şi strîmba pădure a capitalismul,<br />

respiraţia intelectualului abia se simte. Văd şi eu, mă tulbur şi mă mînii, că valorile şi creatorii care au împodobit<br />

decenii la rînd patrimoniul naţional, şi pe care îi consider un fel de sfinţi, sînt scoşi din manuale şi aruncaţi în<br />

debara de nişte diavoli ai nisipurilor mişcătoare, care au creat mormane de gunoaie în cultură, transportate de<br />

autorităţi în condiţii de artă. Adică acoperite ecologic şi servite pe masa culturii naţionale, ca o dovadă de<br />

exhibţionism, echivalentă cu scuipatul pe stradă, cu înjurătura autobuz sau cu manelele asculte la mobil în<br />

instituţia şcolii. Promovarea subculturii este parte a aşa-zisei revoluţii culturale, promovate de instituţiile<br />

abilitate, pentru care normalitate înseamnă atentat la simbolurile sacre. Nu <strong>mai</strong> vorbim despre literatură, artă,<br />

învăţămînt, sluţite şi ele de-a binelea. Mare parte din cărţile premiate sînt bune de pus pe oala cu smîntînă, de<br />

13

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!