revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

More documents

Recommendations

Info

Ambasadorul Franţei, Contele Saint-Aulaire, scrie: “În fiecare dimineaţă, regina, în uniformă de infirmieră, însoţită de o doamna de onoare şi de un grup de brancardieri voluntari se ducea la gară pentru a-i primi pe răniţi. Uneori, când se deschidea uşa unui vagon, se constata că nimeni nu mai mişca. Soldaţii răniţi sau refugiaţii bolnavi au murit de frig. Regina şi femeile cele mai elegante ale societăţii româneşti înfruntă moartea şi, ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depăşesc oboseala unei zile, nu de opt ore, ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu.” Participă la întruniri cu membrii guvernului, are chiar diverse consfături şi informări cu generalii armatei între care Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Traian Moşoiu şi Ieremia Grigorescu. Acestora le insufla atât prin tăria sa de caracter cât şi prin propria-i personalitate, imboldul necesar pentru a continua lupta mai departe. Totodata, Regina Maria duce o intensă activitate de propagandă naţională în rândul soldaţilor de pe front, îmbărbătându-i prin diverse articole publicate în ziarele ce ajungeau în prima linie. În acelaşi timp, continua inspectarea unităţilor militare încartiruite în oraşele Moldovei. Dezmembrarea armatei imperiale ruse care lupta pe frontul de est a avut un impact devastator asupra reginei. Considera acest fapt un act de ,,mare trădare’’. 26 Se deplasează pe front şi încearcă să îmbărbăteze trupele ruseşti în pofida propagandei din ce în ce mai intense a bolşevicilor. Trupele ruse, influenţate de un puternic curent comunist, crează lângă Iaşi un grup reacţionar ce avea drept scop înlăturarea regelui Ferdinand, asasinarea comandantului Scerbacev, precum şi instituirea unui regim sovietic în România. La 21 decembrie trupele reacţionare pun la cale un complot împotriva comandantului rus, care eşuează. Acesta cere sprijinul Armatei Române pentru a distruge această facţiune comunistă. Guvernul aprobă cererea, urmând ca trupele române să-i dezarmeze pe soldaţii ruşi, expediindu-i peste Prut, fapt care a determinat intrarea României în conflict deschis cu noua putere bolşevică de la Petrograd, aceasta dispunand arestarea reprezentantului României în capitala rusă, Constantin Diamandi. O anecdotă spune că la vederea reginei, un soldat rus rănit exclamă: ”Dacă am fi avut o împărăteasă ca tine, am fi păzit-o şi am fi murit pentru ea”. Regina Maria va continua buna tradiţie a predecesoarei sale, publicând lucrări atât în presa vremii cât şi în străinătate. Una dintre lucrările de referinţă ale Reginei Maria este lucrarea intitulată "Ţara mea", scrisă în anul 1917 şi tipărită la Iaşi. Tradusă din limba engleză de Nicolae Iorga, cartea a fost scrisă la cererea presei britanice, care dorea să cunoască atmosfera şi viaţa din ţara noastră. Regina a oferit în cele două volume ale cărţii informaţii despre întregul teritoriu al României, geografie, viaţa economică şi socială, dar şi despre cultura şi obiceiurile românilor. Având calitatea de înaltă patroană a Crucii Roşii, Regina Maria instituie în anul 1917, Ordinul Crucea Regina Maria. Ulterior, prin strădaniile sale avea să înfiinţeze o şcoală de infirmiere, inaugurarea având loc la 13 noiembrie 1930, la sediul Societăţii Crucea Roşie. După încheierea războiului, la insistenţele Regelui, va pleda în mod strălucit cauza României în faţa Aliaţilor la Conferinţa de Pace de la Paris. 27 Înzestrată cu o vastă inteligenţă, dar şi cu o bogată cultură politică, ea a reuşit ceea ce întreaga delegaţie a guvernului României a eşuat: să demonstreze prin argumente atât istorice, geografice, militare dar şi politice dreptul românilor din provinciile istorice de a se uni cu patria mamă. Sacrificiul ostaşilor români însumând 339.117 morţi, 299.000 grav răniţi şi 116.000 prizonieri sau dispăruţi, pe fronturile primului război mondial nu a fost în zadar. Bun prieten al Reginei, marele istoric Nicolae Iorga, reuşeşte poate cel mai bine să zugrăvească pe cât se poate de succinct portretul acesteia: "Niciodată, desigur, o Regină n-a impus mai mult în afară de rangul ei suprem. Regalitatea vitejiei şi milei de oameni o fac să poarte totdeauna o coroană nevăzută, care e mai scumpă decât toate juvaierele lumii. În amintirea vremurilor, Regina Maria va rămâne, mai presus de toate marile ei însuşiri şi strălucitele ei talente, ca însăşi voinţa neînfrantă care a smuls împrejurărilor vitrege împlinirea unităţii naţionale. " (Nicolae Iorga, Regina Maria, Ed. Portile Orientului, Iasi, 1996, pag.132) În cuvintele de adio din testamentul său, Regina Maria nu pierde ocazia să evoce pentru ultima oară dragostea faţă de poporul său, din clipa când a păşit pentru întâia dată pe pământ românesc: .,,Ţării mele şi Poporului meu, când veţi ceti aceste slove, eu voi fi trecut pragul tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată, chiar de dincolo de liniştea mormântului. Abia împlinisem 17 ani, când am venit la 26 La 7 noimbrie 1917, bolşevicii răstoarnă Guvernul Provizoriu rus, având ca intenţie declarată, încheierea păcii cu Puterile Centrale. În 5 decembrie, la Brest-Litovsk, se semnează armistiţiul între Rusia şi Puterile Centrale, trupele române rămânând singure în faţa unui adversar cu mult superior atât numeric cât şi ca înzestrare. Neavând altă soluţie, România acceptă armistiţiul. 27 La 11 apr. 1919, la Paris are o intrevedere cu presedintele S.U.A. Wilson. De asemenea se întâlneşte cu preşedintele Frantei, Georges Clemenceau, în faţa căruia pledează în mod strălucit cauza tării sale. Acesta nu recunoştea revendicările teritoriale ale României, datorită păcii separate de la finele lui 1917. 90
tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate, m-am străduit să devin o bună Româncă. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. (...) Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”. BIBLIOGRAFIE 1 Cupşa, I., Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Ed. Militară, 1967 2 Des Cars, Guy, Les Reines de Coeur de Roumanie, Lafon, Paris, 1991 3 Henri Berthelot, Jurnal şi Corespondenţă 1916-1919, Presa Universitară Clujană, Cluj, 2000 4 Iorga, Nicolae , Regina Maria, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 1996 5 Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, vol.2. Ed.Porto-Franco, Galaţi, 1996. 6 Kiritescu Constantin, Razboiul pentru Întregirea României 1916-1919, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, vol. I 7 Martineau, Mrs. P., România şi conducătorii ei, Stanley Paul, London, 1927 8 Maria, Regină a României, Ţara mea, Hodder & Stoughton, London, 1916 9 Maria, Regină a României, Povestea vieţii mele, 1934 10 Pakula, H., Ultima romantică – O biografie a Reginei Maria a României, Weidenfeld & Nicolson, London, 1984 11 Scurtu, Ioan , Monarhia în România 1866-1947, Ed. Danubius, Bucureşti, 1991 12 Taylor, L.W., The Sourdough and the Queen - The many Lives of Klondyke Joe Boyle, Metheuen, Toronto, 1983 Istoric EMANUEL IACOB – Bucureşti/ROMÂNIA *** a-Castelul de la Balcic; b-Mânăstirea Curtea-de-Argeş; c-Capela de la Bran; d-Capela de la Balcic (Stella Maris); e-Coroana Reginei Maria; f-INIMA REGINEI MARIA (cf. Muzeul Naţional de Istorie a României)! *** 91
Page 1 and 2:
COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE BALŞ
Page 3 and 4:
Motto-urile numărului 28, al revis
Page 5 and 6:
Din studioul RTV, CRISTINA DELEANU
Page 7 and 8:
interviul revistei contraatac Inter
Page 9 and 10:
Adrian Botez: Spune, despre dvs., P
Page 11 and 12:
MDP: „S-au ascuns în lumina celu
Page 13 and 14:
pătruns la catedre importante, dar
Page 15 and 16:
domnia sa, l-a reconfirmat în func
Page 17 and 18:
fata extraselor din lucrarea sa “
Page 19 and 20:
Cărtărescu, recomandăm lectura u
Page 21 and 22:
„din inimă...” INTERVIU CU ÎN
Page 23 and 24:
Reporter : Se vede că sunteţi un
Page 25 and 26:
4. “ Înaltă vizită în Eparhia
Page 27 and 28:
Papakonstantinou (son ex ministre d
Page 29 and 30:
Către Domnule Prim Ministru, GUVER
Page 31 and 32:
străji ale culturii ortodoxe AZI:
Page 33 and 34:
867, in care acuza de erezie pe pap
Page 35 and 36:
Un protest temerar la Chişinău, c
Page 37 and 38:
pentru acel ideal, rămas utopie p
Page 39 and 40: La 14 februarie 1945, în C.A.S.C.,
Page 41 and 42: putea fi redus. El spune: "Lumea de
Page 43 and 44: aţiunii şi a conservării de Sine
Page 45 and 46: anul caragiale ION LUCA CARAGIALE (
Page 47 and 48: Bolintin, Lucian Pintilie a începu
Page 49 and 50: primăvara anului 1912 a sosit în
Page 51 and 52: Saltul iniţiatic (pe verticala gun
Page 53 and 54: III-“Pe San Giovanni, padrone mio
Page 55 and 56: figura radioasă, reapare ţinând
Page 57 and 58: să le mai ceri încă odată ecoul
Page 59 and 60: Cu ninsorile mereu neîmplinite Mă
Page 61 and 62: Când am desenat aripile unui înge
Page 63 and 64: Doar un vis * Închid ochii şi sim
Page 65 and 66: MIHAELA MUŞAT, clasa a XI-a E, C.T
Page 67 and 68: „voluptos joc cu icoane...” Aş
Page 69 and 70: Ori cea sieşi minţită,-n Graal ?
Page 71 and 72: GEORGE ANCA, Bucureşti/ROMÂNIA -D
Page 73 and 74: o ţigară. Plecam la paşapoarte c
Page 75 and 76: DINTOTDEAUNA AM SCRIS : mai întâi
Page 77 and 78: Umple lumina, Lumina Cuvintelor fă
Page 79 and 80: Străluceşte speranţa. Trad. de E
Page 81 and 82: ISTORICUL CETĂŢEAN FLORIN CONSTAN
Page 83 and 84: cunoştinţe transmise elevilor. La
Page 85 and 86: Povestitor: Cât de furios Ştefan
Page 87 and 88: jumătate din media Reichului, în
Page 89: altor instituţii publice şi priva
Page 93 and 94: Herodot ne spune că, cel mai numer
Page 95 and 96: Cum de s-a ajuns aici? Simplu, Dumn
Page 97 and 98: une şi cu cele rele. Pe unii i-a s
Page 99 and 100: scrisoare poporului român SCRISOAR
Page 101 and 102: *** români - ca pionieri mondiali
Page 103 and 104: • 1910 iunie - AUREL VLAICU - lan
Page 105 and 106: intreaga Biblioteca a Academiei Rom
Page 107 and 108: pentru "talentul" cu care ne risipi
Page 109 and 110: Activitate: A participat, ca elev
Page 111 and 112: generalizează atât TSR, cât şi
Page 113 and 114: Mihai Eminescu a fost evocat de Vas
Page 115 and 116: Căci minciuna şi hoţia sunt îns
Page 117 and 118: …Mai târziu, intrând prin mân
Page 119 and 120: Sfintei Treimi… - se adresează o
Page 121 and 122: E de remarcat, întâi, că nu exis
Page 123 and 124: eface în Spaţiul Sacru al Daciei
Page 125 and 126: Aşadar, etnonimului Valac i se rec
Page 127 and 128: omână ca limbă Bar-Bară vorbit
Page 129 and 130: Amita se stabilise în România cu
Page 131 and 132: gând românesc, limbă de miere, d
Page 133 and 134: Poetul rămâne fidel stilului său
Page 135 and 136: Poetul Constantin Stancu se dovede
Page 137 and 138: E un popas în mişcarea sufletului
Page 139 and 140: traduceri Traducere a GABRIELEI PAC
Page 141 and 142:
the Earth’s oceans and fields - a
Page 143 and 144:
Iese şeful companiei din biroul s
Page 145 and 146:
ultima oră/ultima oară TRĂDARE,
Page 147 and 148:
“manelizaţi/manelizate” ale mu
Page 149 and 150:
Cui? “PATRIEI MONDIALE A MĂMĂLI
Page 151 and 152:
(Mures) in urma unei decizii judeca
Page 153 and 154:
from the University of Guelph, Onta
Page 155 and 156:
şi avocaţi clănţăi şi …“c
Page 157 and 158:
la…capătul lumii! Aviz celor de
Page 159:
159
show all

revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?