revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Constantin Argetoianu, ministru de Finanţe în guvernul Iorga, şi l-a întrebat: "Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri,<br />
peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internaţional. Sunt convins<br />
că şi acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanţişti nu am avut decât doi: Eugeniu Carada şi Vintilă Brătianu. Nu<br />
am avut şi nu avem mari competenţe financiare, capabile de elaborarea soluţiilor de criză. Guvernanţii de astăzi<br />
vădesc o gândire rudimentară: "să taie", să reducă salariile şi să sporească taxele. Un mare plan de investiţii, de<br />
relansare a economiei nu există. Să aşteptăm, aşadar, scrâşnind din dinţi, sfârşitul crizei pe plan mondial.<br />
● Care este epoca din istoria românilor pe care o admiraţi cel <strong>mai</strong> mult?<br />
● Admiraţia cea <strong>mai</strong> puternică o am pentru generaţia paşoptistă. O forţă de creaţie politică, un devotament pentru<br />
interesul naţional, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat naţiunii române. Eşecul<br />
Revoluţiei din 1848 nu i-a descurajat pe paşoptişti. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta şi, în două decenii<br />
(1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câştigat independenţa. Doar două decenii, adică exact cât i-a<br />
trebuit clasei politice postdecembriste să prăbuşească România în haos şi mizerie. Cum să nu-i admiri pe paşoptişti?<br />
Sunt un model care ar trebui prezentat şi explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecţie de manual, ci ca un<br />
prilej de meditaţie, responsabilă şi fecundă, pentru adolescenţi, făuritorii României de mâine. Dar cum să le<br />
"încărcăm mintea" cu evenimente şi date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educaţiei că a <strong>mai</strong> redus cu 35%<br />
cunoştinţele de transmis în învăţământ?<br />
● Ce vă doriţi în 2011?<br />
● Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât <strong>mai</strong> curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România<br />
de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a <strong>mai</strong> emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum<br />
procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi<br />
uşor.<br />
● Ce urare le adresaţi românilor, domnule profesor?<br />
● Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze şi să fie capabil să reînnoiască, în condiţiile<br />
secolului al XXI-lea, performanţele strămoşilor din timpul lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi al luptătorilor<br />
paşoptişti.<br />
„Jurnalul Naţional”, anul XIX, nr. 5898, 18 aprilie <strong>2012</strong>, p. 6-7, preluat din „Cotidianul” de marţi 4 ian. 2011<br />
http://www.jurnalul.ro/interviuri/ultimul-interviu-al-academicianului-florin-constantiniu-politicieniipostdecembristi-au-facut-romanilor-<strong>mai</strong>-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii-610240.htm<br />
17 aprilie <strong>2012</strong><br />
***<br />
GÂNDIREA <strong>LUI</strong> ŞTEFAN CEL MARE, ÎN CONTEMPORANEITATE<br />
(de la Movila lui Burcel, la situaţia actuală)<br />
Într-o zi de sărbătoare, Ştefan şi alaiul lui au plecat spre biserica din Vaslui. De biserică se apropiau, clopotele, în<br />
văzduh, răsunau; dar în câmp un glas se auzea, ce boii îşi îndemna: « Hăis, plăvane, cea jugane! »<br />
Ştefan în loc a stat şi a ascultat, apoi cu mâna un semn a făcut, şi soldatul s-a dus în câmp. Inapoi când s-a întors a<br />
adus un ţăran sărăcăcios. Ştefan, curios, îl privi şi la el se răsti: “Cum îţi permiţi tu, oare, să lucrezi în zi de<br />
sărbătoare?'” Burcel în genunchi s-a aplecat. L-a privit pe Vodă, de la încălţări până la mustaţă, fără a-l privi în faţă.<br />
Cu un glas domol, dar hotărât, Burcel aşa a vorbit: “Să trăieşti, Măria Ta, şi eu am luptat în oastea ta. Eram mare la<br />
stat şi falnic, armăsar am încălecat. Aveam ghioagă cu măciucă, şi cu cuie ţintuită. Odată, când o roteam, 'proaşca'<br />
printre duşmani făceam. Dar în bătălia de la Războieni, un turc <strong>mai</strong> spurcat, cu sabia a dat şi mâna mi-a retezat.<br />
Ghioaga jos am scăpat şi, odată cu ea, a căzut şi mâna mea. Şi-am rămas, cum mă vezi, aşa! N-am nici plug, n-am<br />
nici jug, nici juncani ca să-i injug! Astea le-am luat, de la frate-miu, de împrumutat, ca să termin de arat.'<br />
84