revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

Constantin Argetoianu, ministru de Finanţe în guvernul Iorga, şi l-a întrebat: "Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri,
peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internaţional. Sunt convins
că şi acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanţişti nu am avut decât doi: Eugeniu Carada şi Vintilă Brătianu. Nu
am avut şi nu avem mari competenţe financiare, capabile de elaborarea soluţiilor de criză. Guvernanţii de astăzi
vădesc o gândire rudimentară: "să taie", să reducă salariile şi să sporească taxele. Un mare plan de investiţii, de
relansare a economiei nu există. Să aşteptăm, aşadar, scrâşnind din dinţi, sfârşitul crizei pe plan mondial.
● Care este epoca din istoria românilor pe care o admiraţi cel mai mult?
● Admiraţia cea mai puternică o am pentru generaţia paşoptistă. O forţă de creaţie politică, un devotament pentru
interesul naţional, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat naţiunii române. Eşecul
Revoluţiei din 1848 nu i-a descurajat pe paşoptişti. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta şi, în două decenii
(1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câştigat independenţa. Doar două decenii, adică exact cât i-a
trebuit clasei politice postdecembriste să prăbuşească România în haos şi mizerie. Cum să nu-i admiri pe paşoptişti?
Sunt un model care ar trebui prezentat şi explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecţie de manual, ci ca un
prilej de meditaţie, responsabilă şi fecundă, pentru adolescenţi, făuritorii României de mâine. Dar cum să le
"încărcăm mintea" cu evenimente şi date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educaţiei că a mai redus cu 35%
cunoştinţele de transmis în învăţământ?
● Ce vă doriţi în 2011?
● Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România
de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum
procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi
uşor.
● Ce urare le adresaţi românilor, domnule profesor?
● Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze şi să fie capabil să reînnoiască, în condiţiile
secolului al XXI-lea, performanţele strămoşilor din timpul lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi al luptătorilor
paşoptişti.
„Jurnalul Naţional”, anul XIX, nr. 5898, 18 aprilie 2012, p. 6-7, preluat din „Cotidianul” de marţi 4 ian. 2011
http://www.jurnalul.ro/interviuri/ultimul-interviu-al-academicianului-florin-constantiniu-politicieniipostdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii-610240.htm
17 aprilie 2012
***
GÂNDIREA LUI ŞTEFAN CEL MARE, ÎN CONTEMPORANEITATE
(de la Movila lui Burcel, la situaţia actuală)
Într-o zi de sărbătoare, Ştefan şi alaiul lui au plecat spre biserica din Vaslui. De biserică se apropiau, clopotele, în
văzduh, răsunau; dar în câmp un glas se auzea, ce boii îşi îndemna: « Hăis, plăvane, cea jugane! »
Ştefan în loc a stat şi a ascultat, apoi cu mâna un semn a făcut, şi soldatul s-a dus în câmp. Inapoi când s-a întors a
adus un ţăran sărăcăcios. Ştefan, curios, îl privi şi la el se răsti: “Cum îţi permiţi tu, oare, să lucrezi în zi de
sărbătoare?'” Burcel în genunchi s-a aplecat. L-a privit pe Vodă, de la încălţări până la mustaţă, fără a-l privi în faţă.
Cu un glas domol, dar hotărât, Burcel aşa a vorbit: “Să trăieşti, Măria Ta, şi eu am luptat în oastea ta. Eram mare la
stat şi falnic, armăsar am încălecat. Aveam ghioagă cu măciucă, şi cu cuie ţintuită. Odată, când o roteam, 'proaşca'
printre duşmani făceam. Dar în bătălia de la Războieni, un turc mai spurcat, cu sabia a dat şi mâna mi-a retezat.
Ghioaga jos am scăpat şi, odată cu ea, a căzut şi mâna mea. Şi-am rămas, cum mă vezi, aşa! N-am nici plug, n-am
nici jug, nici juncani ca să-i injug! Astea le-am luat, de la frate-miu, de împrumutat, ca să termin de arat.'
84