revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
traduceri<br />
Traducere a GABRIELEI PACHIA, din poezia lui<br />
Adrian Botez<br />
DACĂ AŞ VREA SĂ PREDIC<br />
de Adrian BOTEZ<br />
dacă aş vrea să predic – n-aş<br />
găsi ce să<br />
spun : aş bâigui câteva vorbe<br />
stinghere – şi-apoi aş tăcea – ruşinat<br />
într-un colţ de minune<br />
n-am umblat lumea în lung şi în lat<br />
n-am păşit prin iarbă – prin rouă şi-n soare –<br />
alături de<br />
mari mulţimi de oameni – frământând<br />
cu sfântă socoteală – în picioare şi între pumni<br />
pământul<br />
nici mările n-am înfruntat – în<br />
frăţii ale spumei talazului – nici în<br />
faţa peştilor uriaşi nu m-am minunat<br />
nici sub fâlfâitul cumplit al păsărilor văzduhului –<br />
răsărite din<br />
neantul apei – nu m-am închinat<br />
n-am cântat seara la focuri înalte<br />
încercând să ispitesc cerul şi-ale lui<br />
de aer mult şi-ndesat – porţi enigmatice – şi<br />
sipete scumpe şi rare – cu multă<br />
şi îndelungă chibzuinţă – dumnezeiesc<br />
ferecate<br />
n-am stăpânit popoare fără de număr –<br />
închinându-le<br />
lunii şi soarelui – şi nici piramide<br />
n-am durat – în amurg<br />
nu m-au vizitat – mari şi mici – păsările<br />
dumbrăvii – în<br />
dimineţile începutului lumii – şi<br />
n-am schimbat vorbe şi nevinovate<br />
ori cam deşucheate<br />
flecăreli – flăcărui – cu îngeri<br />
seara – după ce-n şiruri<br />
nesfârşite – vitele se retrăgeau<br />
de la adăpat – lăsând loc curat de<br />
hodină – pe prispe şi-n jurul<br />
fântânilor – huhuind – din adânc – cu<br />
glasul bătrânilor<br />
şi – <strong>mai</strong> ales – n-am întrebat munţii despre ceasul<br />
***<br />
tăcerii – iar piscul mi-a rămas fratele de sub<br />
trăsnet – dar<br />
mut şi podidit de<br />
spumele verzi ale sfioşeniei pădurilor – de<br />
spumele<br />
albe – ale-ndrăznelii izvoarelor : acolo sus<br />
între ţancuri – stau – nevăzute – cumplit templele<br />
– cărora doar<br />
când şi când – în cutreierul veşnic al<br />
minţii – le jertfesc<br />
ori – dimpreună cu nevăzuţi preoţi sau<br />
genii de noapte – în taina pietrei stelare – cioplesc<br />
şi de zor<br />
zugrăvesc – cu tunet şi foc<br />
icoanele zeilor fumegoşi – sălbatici ascunşi –<br />
furioşi cât şi<br />
temeliile zbătute-ale lumii<br />
rădăcinoşi – naivi şi bărboşi<br />
...şi nici măcar Dumnezeu nu m-a<br />
chemat – ca pe-un ciumat – din când în când – să<br />
mă ispitească din<br />
cuvânt – să-mi descheie<br />
sufletul – acolo – deasupra<br />
cerurilor – şi să privesc – stând – de-mprumut şi<br />
în joacă – pe tronul lui<br />
oceanele şi câmpiile lumii – ca<br />
pe nişte locuri de tot sfinte – nu<strong>mai</strong> bune de<br />
arat – cu privirea – cu<br />
mintea – şi – gemând de lung dor – pregătite spre<br />
a fi însămânţate – prin<br />
albă de nesomn – năzuinţa<br />
n-am lăsat vreodată foarfecele croirii de lume<br />
cu gura deschisă – temându-mă că-i voi<br />
fi – eu însumi – mereu<br />
hrană a nesătulei lui lăcomii – sau că<br />
printre buze de fier – îl voi face-a rosti<br />
ce nu se cuvine – cu prea multă<br />
nemăsurată şi neruşinată poftă – prin nesăbuinţa<br />
mea<br />
el va naşte – nu<strong>mai</strong> începuturi de lume – monştri<br />
pe cioate<br />
sprijiniţi – orbi zurlii<br />
muţi – surzi şi<br />
sanchii<br />
139