revista contraatac, numarul 28-mai 2012 - CETATEA LUI BUCUR ...

Căci minciuna şi hoţia sunt însemnele de boală,
Şi de-ar fi s-avem profeţii luminaţi de-aşa
“principii”,
În genunchi să rugăm Cerul: “Doamne, nu ne da
ispitii”.
Mulţi au fost din cei ce-aiurea, în jurnale se
luptară,
Pentru-acelaşi os a-l roade, demni de aceeaşi ocară,
arte plastice
***
Şi e drept proverbul nostru: “sluga-ascultă de
stăpân”,
Căci ei nu trag din “principii”, ci din …coaja unei
pâini!
“Nu v-admir, vă las şi pacea să credeţi ce vreţi a fi,
Numai sfatul ascultaţi-l: “Nu e bine-a te pripi”,
Nu săriţi cu vorba proasă la cel ce nici nu vă cată,
Ca să n-aveţi supărare, la o viitoare dată!”
(Din poema: Epitafuri de pe crucile filozofilor)
IOAN MICLĂU, Cringilla/AUSTRALIA
HORIA CREANGĂ ŞI CREZUL SIMPLITĂŢII
Expoziţie de arhitectură la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti
16 februarie - 15 aprilie 2012
HORIA CREANGĂ (n. in 1892, Bucureşti — m. 1943, Viena) e unul din cei mai prodigioși arhitecți
români moderni. A proiectat peste șaptezeci de edificii administrative, socio-culturale, dar și imobile particulare, cel
mai cunoscut fiind blocul ARO din București. Alte proiecte de Horia Creangă sunt: teatrul Giulești, uzinele Malaxa,
grupul școlar Mihai Bravu, imobilul Burileanu-Malaxa.
Cele mai importante cărţi despre Horia Creangă sunt:
Centenar HORIA CREANGĂ – catalog raisonné al expoziţei pentru celebrarea a 100 ani de la naşterea
arhitectului; septembrie-octombrie 1992; Sala Dalles, Bucureşti si Radu Patrulius - HORIA CREANGĂ, OMUL ŞI
OPERA; Editura Tehnică, monografia sa.
Personalitate emblematică a arhitecturii moderne românești, HORIA CREANGĂ a devenit, în perioada 16
februarie - 15 aprilie, subiectul unei expoziții ambițioase prin demersul său: expoziția nu își propune să prezinte
doar proiectele arhitectului, ci, mai degrabă, să contextualizeze opera lui CREANGĂ, din punct de vedere sociocultural.
Expoziția se prezintă vizitatorului ca un drum inițiatic de-a lungul operei arhitecturale a lui CREANGĂ,
pusă în relație cu arhitectura internațională interbelică de curatorul expoziției, arhitecta Militza Sion.
Departe de a fi analitică, expoziția pare mai mult didactică prin conțin: în cadrul său, sunt prezentate date
relevante pentru viața și opera arhitectului, cuvinte ale prietenilor săi și fotografii și planuri ale celor mai importante
lucrări ale arhitecților moderni români și internaționali. Expoziția prezintă planșe tematice, dar și desene și planuri
de arhitectură pentru lucrări mai puțin cunoscute publicului larg.
HORIA CREANGĂ ŞI CREZUL SIMPLITĂŢII este o expoziție care se înscrie, alături de expoziția
organizată în 2009 și dedicată Henrietei Delavrancea -Gibory, în demersul de a mediatiza creațiile marilor arhitecți
români.
“Un aristocrat al formelor simple”, cum îl numea Nicolae Lascu 28 , HORIA CREANGĂ a avut o carieră
profesională de doar 16 ani, dar în această scurtă perioadă, el a ştiut, mai bine ca oricare altul din contemporanii săi,
să exprime, prin mijloace proprii arhitecturii, aspirația societății românești către o înnoire profundă și radicală .” 29
28-Centenar Horia Creangă – catalog raisonné al expoziţei pentru celebrarea a 100 ani de la naşterea arhitectului; septembrie-octombrie 1992;
Sala Dalles, Bucureşti
29-Ibidem, Un aristocrat al formelor simple - Nicolae Lascu
115