Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

3 Cetăţenii (naţionalii) spaţiului post-naţional (UE) 165
Poate nu e lipsit de interes să precizăm că în fiecare nou stat
membru prezenţa la urne pentru alegerile în PE, imediat după aderare,
a fost mai mare decât după „convieţuirea” timp de câţiva ani în UE: în
Grecia a fost de 81,48% în 1981, Spania 68,52% şi Portugalia 72,42%
în 1987, Suedia 41,63% în 1995, Austria 67,73% şi Finlanda 57,6% în
1996, Bulgaria 29,22% şi România 29,47% în 2007. În 2009 mai bine
de jumătate din resortisanţii cu drept de vot ai Uniunii au refuzat să
participe la ecuaţia local-global propusă de Bruxelles (în speţă de
Comisia Europeană, promotor vehement al globalismului localizat în
statele membre UE) şi guvernele statelor membre UE (fervente
susţinătoare ale localismului globalizat), arătând că democraţia
reprezentativă nu însemnă doar delegare de autoritate, ci şi opusul său,
dreptul de a nu-ţi da votul pentru a fi reprezentat.
Evident că aceştia, ca de altfel toţi cei peste 496 milioane de
locuitori ai UE, nu sunt feriţi de consecinţele interdependenţei localglobal,
de globalizarea europeană (emergenţa construcţiei unionale). În
timp ce localul se restrânge tot mai mult în faţa unui global expansiv (în
varianta euro-sceptică) ori, dimpotrivă, se revarsă mult dincolo de
graniţele naţionale (în varianta euro-optimistă), noi rămânem, cu toţii,
suspendaţi într-o lume glocalizată 1 , în care mixtura, amalgamarea,
1 Nu vom dezvolta aici teoretizările legate de glocalism, cititorul
putând lua contact nemediat cu unele dintre acestea din lucrări precum cele
ale lui Roland ROBERTSON (Globalization, Social Theory and Global
Culture, Sage, 1992), Zygmunt BAUMAN (On Glocalization: Or
Globalization for Some, Localization for Some Others, „Thesis Eleven”, no.
54, 1998), William H. THORNTON (Mapping the ’Glocal’ Village: The
Political Limits of `Glocalization’, „Continuum: Journal of Media &
Cultural Studies”, vol. 14, no. 1, 2000), George RITZER (Rethinking
Globalization: Glocalization/Grobalization and Something/Nothing,
„Sociological Theory”, vol. 21, no. 3, 2003), Victor ROUDOMETOF
(Glocalization, Space, and Modernity, „The European Legacy”, vol. 8, no.
1, 2003), Erik SWYNGEDOUW (Globalisation or ‘Glocalisation’?
Networks, Territories and Rescaling, „Cambridge Review of International
Affairs”, vol. 17, no. 1, 2004) sau Richard GIULIANOTTI şi Roland
ROBERTSON (Glocalization, Globalization and Migration: The Case of
Scottish Football Supporters in North America, „International Sociology”,
vol. 21, no. 2, 2006).