12.01.2014 Views

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşeriu 10<br />

În urma unui secol <strong>de</strong> evoluţie, putem sintetiza curentele <strong>de</strong><br />

gândire care domină teoria marketingului mo<strong>de</strong>rn. Dezbaterile cu<br />

privire la cercetările şi caracterul marketingului permit să relevăm faptul<br />

că în evoluţia marketingului se pot distinge trei şcoli <strong>de</strong> gândire 28 :<br />

• empirismul logic 29 , care susţine că toate construcţiile teoretice<br />

trebuie testate empiric, acordând prioritate cercetărilor cantitative. Pe<br />

baza cercetărilor la nivel micro, se pot elabora teorii interesante, dar,<br />

eludând latura calitativă, nu se pot trage <strong>de</strong>cât concluzii parţiale.<br />

• relativist-construcţionistă 30 , şcoală <strong>de</strong> gândire care provine<br />

din istoria sau sociologia ştiinţei. Ea <strong>de</strong>nunţă abuzul meto<strong>de</strong>lor<br />

cantitative şi promovează meto<strong>de</strong>le calitative, ceea ce contribuie la<br />

diversificarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cercetare; ea consi<strong>de</strong>ră că în formularea<br />

tezelor un rol important revine <strong>de</strong>ducţiei şi evi<strong>de</strong>nţei.<br />

• teoria <strong>de</strong> sinteză, bazată pe aşa-numitul curent al „falsificării”,<br />

care realizează o îmbinare a celor două curente prezentate, relevând că<br />

„marketingul posedă toate caracteristicile unei ştiinţe” 31 .<br />

Reţinând <strong>de</strong> la prima şcoală importanţa <strong>de</strong>ciziilor metodologice<br />

şi <strong>de</strong> la cea <strong>de</strong>-a doua rolul particular al contextului în cadrul<br />

cercetării, şcoala <strong>de</strong> sinteză evi<strong>de</strong>nţiază locul şi rolul marketingului ca<br />

ştiinţă. La început <strong>de</strong> mileniu trei, se poate susţine că marketingul este<br />

<strong>de</strong>ja o ştiinţă economică care are un domeniu propriu <strong>de</strong> cercetare, ce<br />

constituie un segment al vieţii economice.<br />

Apariţia ştiinţei marketingului este rezultatul diviziunii sociale a<br />

muncii, care are loc şi în domeniul ştiinţei economice. În secolul al XXlea,<br />

marketingul se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> din economia politică, îşi <strong>de</strong>limitează<br />

propriul domeniu <strong>de</strong> cercetare, îşi conturează o metodologie a<strong>de</strong>cvată,<br />

28 P. L. DUBOIS, A. JOLIBERT, op .cit., p. 4–7.<br />

29 S. D. HUNT, Marketing Theory: The Phylosophy Of Marketing<br />

Science, Irwin, Homeword, Illinois, 1983; P. F. ANDERSON, Marketing<br />

Scientific Progress and Scientific Method, „Journal of Marketing”, 42, 4,<br />

1983, p. 18–31.<br />

30 J. P. PETER, J. C. OLSON, Is Science Marketing?, „Journal of<br />

Marketing”, 47, 4, 1983, p. 111–135.<br />

31 S. M. LEONG, Metatheory and Metamethodology in Marketing : A<br />

Lakatotian Reconstruction, „Journal of Marketing”, 49, 4, 1985, p. 23-40.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!