CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
166 Silviu G. Totelecan 4<br />
împletirea localului cu globalul face din noi nişte spectatori pasivi, cu<br />
apetit tot mai scăzut pentru acţiune socială şi implicare în cotidian.<br />
La început <strong>de</strong> nou mileniu, România, ca <strong>de</strong> altfel şi majoritatea<br />
celorlalte ţări candidate (CC13), ve<strong>de</strong>a a<strong>de</strong>rarea la UE ca soluţie<br />
salvatoare pentru îmbunătăţirea nivelului <strong>de</strong> trai al propriilor cetăţeni 2 .<br />
Un procent <strong>de</strong> 70% dintre românii intervievaţi în 2001 aveau o<br />
imagine pozitivă faţă <strong>de</strong> UE (media în CC13 era <strong>de</strong> 52%, iar în EU15<br />
<strong>de</strong> 42%), percepând a<strong>de</strong>rarea ca: modalitate <strong>de</strong> constituire a unui viitor<br />
mai bun pentru tineri, posibilitate <strong>de</strong> a călători liber oriun<strong>de</strong> în<br />
Uniune, garant al păcii durabile etc. Se cre<strong>de</strong>a că, odată cu dobândirea<br />
statutului <strong>de</strong> membru UE, vine <strong>de</strong> la sine dreptul <strong>de</strong> a munci/studia în<br />
orice ţară, <strong>de</strong> a te muta oriun<strong>de</strong> şi oricând, <strong>de</strong> a avea acces la sistemele<br />
sociale şi <strong>de</strong> sănătate <strong>de</strong> pe întreg cuprinsul UE. Uniunea era văzută ca<br />
sursă a prosperităţii şi garant al bogăţiei.<br />
În proporţie covârşitoare opţiunea românilor era aceea <strong>de</strong> a<br />
<strong>de</strong>veni membri UE, situându-ne pe prima poziţie între cele 13 ţări<br />
candidate, cu 85% (media în CC13 fiind <strong>de</strong> 65% în anul 2001); 50%<br />
dintre cei intervievaţi consi<strong>de</strong>rau că vor beneficia <strong>de</strong> avantaje<br />
personale <strong>de</strong> pe urma a<strong>de</strong>rării (în speţă cei care vorbesc limbi străine<br />
şi tinerii 3 ), <strong>de</strong>zavantajaţi fiind vârstnicii şi cei care nu cunosc o limbă<br />
2 Dintr-o listă cu 14 categorii <strong>de</strong> bunuri ce ar putea fi <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong><br />
membri unei gospodării (i.e. TV color, maşină <strong>de</strong> spălat haine, casă/<br />
apartament, aparat foto, telefon mobil, echipament HI-FI, „vi<strong>de</strong>o recor<strong>de</strong>r”,<br />
cuptor cu microun<strong>de</strong>, PC, acces la internet, maşină <strong>de</strong> spălat vase, cameră<br />
vi<strong>de</strong>o, autoturism, a doua casă sau casă/apartament <strong>de</strong> vacanţă) pe eşantionul<br />
respon<strong>de</strong>nţilor din România a rezultat o medie <strong>de</strong> 3,6 bunuri. Această valoare<br />
ne plasa pe ultimul loc în cadrul celor 13 ţări candidate, sub Turcia cu 5,1<br />
bunuri <strong>de</strong>ţinute într-o gospodărie <strong>de</strong> membrii săi sau Bulgaria cu 4,1; media<br />
pe CC13 a fost <strong>de</strong> 5,3, la extrema superioară situându-se Cipru cu 8,1 urmată<br />
<strong>de</strong> Slovenia cu 8,0 (COMISIA EUROPEANĂ – SECTORUL DE<br />
ANALIZĂ A OPINIEI PUBLICE, Eurobarometrul ţărilor candidate la<br />
Uniunea Europeană – CCEB, 2001, vol. 1, p. 10–11).<br />
3 De remarcat faptul că doar în eşantionul respon<strong>de</strong>nţilor din România şi<br />
Bulgaria au fost i<strong>de</strong>ntificate aceste grupuri sociale ca fiind cele mai avantajate/<br />
<strong>de</strong>zavantajate. În celelalte 11 ţări, respon<strong>de</strong>nţii au menţionat categorii mai puţin<br />
„vagi” <strong>de</strong> beneficiari (e.g. „Large businesses” – Cipru, Letonia, Polonia,<br />
Turcia; „Professionals” – Republica Cehă, Ungaria, Malta, Slovacia, Slovenia;