Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura ... - cIMeC

www.cimec.roinformaţiilor în sine), pe de altă parte, între acesta din urmă şi cercetător se interpunechestionarul astfel elaborat încât să permită colectarea de date complete şi complexe(adesea cu intenţii exhaustive), însă oarecum închis, întrucât – de cele mai multe ori –se baza pe un construct ideal ce nu avea în vedere şi abaterile de la anumite modelesocotite generale şi, prin urmare, tradiţionale.La acest tip de cercetare au recurs la noi Nicolae Densuşianu, care a lansat„Chestionariul despre tradiţiunile şi antichităţile ţerilor locuite de români (partea I, în1893 şi partea a doua, în 1895), Athanasie M. Marienescu, care a publicat în revista„Albina” din 1870 „Epistola deschisă” către intelectualii din toată ţara, cuprinzând unchestionar privind stratul mitologic al credinţelor populare şi Bogdan PetriceicuHasdeu, care a transmis în 1878, cu sprijinul Ministerului Instrucţiunii Publice,chestionarul „Obiceiele juridice ale poporului român”, iar în 1884-1885, „Programapentru adunarea datelor privitoare la limba română”. Iniţiativele lor au fost preluate deSimeon Florea Marian (chestionare privind sărbătorile de peste an şi obiceiurile vieţiide familie) şi în fine, de Th. Speranţia (1906).Dacă răspunsurile la chestionarele lui Densusianu 1 şi Hasdeu 2 au văzut luminatiparului într-o formă sintetică mult mai târziu, iar cele ale lui Speranţia doar parţial,ca simple citări 3 , ceilalţi doi - niciunul dintre ei nefiind totuşi un „profesionist” - auutilizat materialele primite în sinteze interpretative proprii. Lucrările lui S. F. Marianpublicate în ultimele decenii ale sec. XIX şi primul al sec. XX şi subintitulate „studiietnografice” constituie şi astăzi o sursă-reper de informaţie, nelipsită din bibliografiilecursurilor şi seminarelor universitare, ca şi din cele ale studiilor interpretativdiacronice4 .1Adrian Fochi – Datini şi eresuri populare de la sfârşitul sec. XIX. Răspunsurile la chestionarelelui Nicolae Densuşianu, Bucureşti, Editura Minerva, 19762Ion Muşlea şi Ov. Bârlea – Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P.Hasdeu, Bucureşti, Editura Minerva, 19703Th. Speranţia – Cântecul popular la modă în Bucureşti şi în judeţul Ilfov în anii 1905 şi 1906 (textîngrijit de Doina Prisăcaru, studiu introductiv de Al. Dobre), CCVTCP Bucureşti, colecţia „restituiri”,Bucureşti, 1999; Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român, Bucureşti, Editura Paideia,20014Ath. M. Marienescu – Cultul păgân (vol. I, 1884, cuprinde interpretări latinizant-mitologizante aleobiceiurilor vieţii de familie şi sărbătorilor calendaristice); Simeon Florea Marian – Nunta la români(1890), Naşterea la români (1892), Înmormântarea la români (1892) – reeditate în 1995 de TeofilTeaha, Ioan Şerb şi Ioan Ilişiu la Ed. Grai şi Suflet – Cultura Naţională sub titlul Trilogia vieţii;Sărbătorile la români (vol. I – Cârnilegile, 1898; vol. II – Păresimile – 1899; vol. III – Cincizecimea,1901) – reeditate în 1994 de Iordan Datcu în două volume la Ed. Fundaţiei Culturale Române, apoi, în2001 în trei volume, conform concepţiei iniţiale a autorului, la Ed. Grai şi Suflet – Cultura Naţională.10