Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura ... - cIMeC

www.cimec.roCât priveşte raportul cu celelalte două discipline definite anterior, acelaşi autormenţionează faptul că interesează mai ales variaţiile, dar pentru a fi studiate din punctde vedere antropologic şi nu doar etnografic, acestea trebuie puse în relaţie cu unanumit număr de invariante căci acest lucru stă la baza demersului ce caracterizeazăaceastă disciplină.Prin urmare, ceea ce comparăm astăzi - obiceiuri, comportamente, instituţii –nu pot fi tratate ca fiind izolate de contextele lor, ci făcând parte integrantă dintr-unsistem de relaţii. Pornind de la descriere (etnografie), continuând cu analiza uneiinstituţii, a unui obicei, a unui comportament (etnologie), căutăm să descoperimprogresiv ceea ce Lévi-Strauss numeşte care poate fi reperatăsub forma unei dispuneri diferite într-o altă instituţie, într-un alt obicei, într-un altcomportament. Altfel spus, termenii comparaţiei nu rezidă doar în realitatea faptelorempirice însele, ci în sisteme de raporturi pe care le construieşte cercetătorul caipoteze operative pornind de la fapte.Pe scurt, diferenţele nu sunt culese ca atare de etnolog: confruntate unele cualtele şi cu ceea ce este în final comparat, rezultă un sistem al acestora, adică deansambluri structurate, gândite şi expuse de cercetător (Laplantine: 1987, 163-164).Rezumând, François Laplantine arată că „Antropologia este studiul social în condiţiiistorice şi culturale determinate.” (Laplantine: 1987, 165).Revenind la opiniile formulate şi argumentate de Claude Rivière, vom reţinecă disciplina de care ne ocupăm aici se păstrează mereu pe un fundal comparativ, atâtîn momentul căutării diferenţelor şi asemănărilor dintre grupurile umane, cât şi atuncicând realizează clivajele necesare analizei (femei / bărbaţi, tineri / bătrâni etc.).Prin urmare, antropologia este preocupată de totalitate, antropologul studiazăomul sub toate aspectele şi dimensiunile. Spre exemplu, elementele economiei nu potfi înţelese şi explicate decât în relaţie cu fenomenele politice, religioase, parentale,tehnice, estetice. Fiecare element izolat capătă semnificaţia ansamblului cultural şisocial în care este inserat. Acelaşi ansamblu social poate fi de asemenea remarcat dealte discipline cu care antropologia intră în complementaritate. (Rivière: 1999, 16)Un set minimal de întrebări în legătură cu societăţile studiate la careantropologul îşi propune să răspundă ar fi:• Care este natura obiceiurilor şi a instituţiilor?6