Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura ... - cIMeC

www.cimec.rorepertorială, renunţarea la unele secvenţe ritual-ceremoniale odinioară absolutobligatorii care a antrenat trecerea unor piese folclorice în repertoriul pasiv sauchiar uitarea lor.În aceste condiţii este bine să nu ratăm ocazia de a înregistra un buncunoscător al repertoriului tradiţional care ne poate în acest fel furniza dateleabsolut necesare înţelegerii dinamicii acestuia. În acest caz, provocareaperformării poate fi dublată de alte maniere de culegere: înregistrarea din sursemultiple eşantionate pe vârste, gen şi competenţe sau specializări, confruntareaacestora cu cele scrise (caietele de colindat, de oraţii, de cântece) 1 . Toate acestemateriale ne vor permite ulterior să observăm eficient manifestările la care nepropunem să luăm parte şi fenomenele la care sunt supuse.Despre un experiment similar se poate vorbi şi în cazul cercetăriisegmentului material al culturii populare, aceasta făcându-se în aceleaşi condiţii şiprezentând avantajul că se pot obţine detalii tehnologice importante şi chiarsecrete preţioase privind arta şi stilul prin urmărirea fiecărei faze de execuţie înparte.În epoca actuală când întreaga viaţă rurală este supusă fenomenelorglobalizării, asemenea experimente pot sluji la păstrarea, afirmarea şi chiarrecuperarea valorilor identitare prin ceea ce am putea numi „reînvăţarea tradiţiei”.Este vorba despre un demers complex, ce se cere atent monitorizat de specialişti,minuţios documentat şi pregătit, iar acesta poate avea succes numai cu condiţiamanifestării unui interes din interior 2 şi nu ca o iniţiativă de activism cultural.1În treacăt notez că la un asemenea experiment a fost supus Ioachim Drăgoi în anul 1934, când fratelesău, compozitorul Sabin Drăgoi, l-a solicitat să noteze toate momentele nunţii tradiţionale din satulPetriş, comuna Selişte (Timiş) (cf. Mihai Pop – „Nunta în satul Selişte” în Revista de Etnografie şiFolclor, nr. 2/1958). Luându-l ca model, am reconstituit dinamica obiceiurilor de la nuntă în Roşcani(Hunedoara) din informaţiile complete furnizate de către trei subiecţi, dintre care, unul specializat(vornic de nunţi). Materialul rezultat a fost foarte variat: o descriere notată în maniera muzicantuluiIoachim Drăgoi de către Gheorghe Tomoaie (zis Pişta), înregistrarea unui interviu amplu cu Ioan Morarşi copierea caietului de oraţii cu adnotări orale privind adecvarea lor la situaţii particulare (miri orfani,familii descompletate, mireasă adusă din altă provincie) şi aplicarea unui chestionar specializat urmatde provocarea performării repertoriului ritual-ceremonial de către Doliana Ţel. Acestea ne-au slujit pede o parte reconstituirii unei ample perioade de timp (mai mult de o jumătate de secol) cu punctarea decătre insideri a principalelor momente şi mecanisme ale schimbării, iar pe de alta, alcătuirii unui„scenariu ideal” local, pe care mai apoi l-am confruntat - prin observare directă şi înregistrarecomplexă - cu o nuntă contemporană (1999).2O ipostază a acestei tendinţe am înregistrat-o în anul 1995 în localitatea Cut din judeţul Alba unde,după o întrerupere de mai bine de trei decenii a obiceiului colindatului, un grup de tineri intelectuali audorit s-o reia. Impactul psihologic extraordinar pe care l-a avut gestul lor asupra comunităţii s-aconcretizat nu numai în participarea plenară a acesteia la întreaga reconstituire a atmosferei, ci şi înpreluarea şi perpetuarea obiceiului până astăzi de către generaţiile următoare. Pornită dintr-un impuls58