Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura ... - cIMeC

www.cimec.roal culturii materiale 1 sau spirituale 2 sau a repertoriului local 3 / zonal 4 ), cât şi tipologică(a unui tip / subtip de creaţie folclorică 5 ). Nu au lipsit nici contribuţiile bazate pemetoda comparativ-istorică 6 şi comparativ-geografică 7 şi, desigur, nici studiileetnologice de sinteză şi interpretare elaborate din perspective moderne prin carecultura românească este pusă în relaţie cu cea universală 8 .Diferite ca perspectivă de abordare şi metodă, ca intenţionalitate şiconcretizare, contribuţiile cercetătorilor români din ultimele şapte-opt decenii au otrăsătură comună: se bazează toate pe profunde şi minuţioase cercetări de teren.2.6. De aproape un veac, cercetătorii fenomenului folcloric românesc auconsimţit că cercetarea acestuia este de neconceput fără teren. Cu toate acestea, doarodată cu aşezarea disciplinelor – etnografie şi folclor, în principal – pe fundamenteştiinţifice, cercetarea a căpătat un caracter instituţionalizat. S-au stabilit strategiiample, multianuale, cu finalitate bine precizată ce au beneficiat de alocări de resurseumane, financiare şi logistice menite să le asigure buna desfăşurare, rezultateleacestora concretizându-se în acumularea unui enorm material arhivistic de valoareuniversală 9 , întemeierea de muzee-tezaur 10 ale civilizaţiei tradiţionale şi publicarea1Romulus Vuia – Tipuri de păstorit la români (1964)2Ştefania Cristescu-Golopenţia – Gospodăria în credinţele şi riturile magice ale femeilor dinDrăguş (Făgăraş) (1940)3Pompiliu Pârvescu – Hora din Cartal (1908)4Ion Diaconu – Ţinutul Vrancei (1969)5e.g. Colecţia naţională de folclor, tipologiile însoţite de corpusuri de texte elaborate de: Al. I.Amzulescu – cântecul epic eroic şi balada familială, Ghizela Suliţeanu – cântecul de leagăn, SabinaIspas – lirica de dragoste, Mariana Kahane şi Lucillia Georgescu – cântecele rituale funerare, ElisabetaMoldoveanu-Nistor – cântecele cununii de la seceriş, Cornelia-Sabina Stroescu - snoavele, SperanţaRădulescu – cântecele lirice; precum şi tipologiile portului popular românesc alcătuite de Hedvig MariaFormagiu (1974) şi, respectiv, Paul Petrescu şi Elena Secoşan (1984).6Octavian Buhociu – Folclorul de iarnă, ziorile şi poezia păstorească (1979)7Petru Caraman – Colindatul la români, slavi şi la alte popoare (1983) şi Gheorghe Pavelescu –Mana în folclorul românesc (1944).8Mihai Pop – Obiceiuri tradiţionale româneşti (1976) şi Nicolae Constantinescu –Relaţiile derudenie în societăţile tradiţionale (1987).9Arhiva Institutului deEtnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Institutul „Arhiva de Folclor din Cluj”,Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei din Iaşi (toate aflate sub patronajul Academiei Române).10Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială, actualul Muzeu al ŢăranuluiRomân (1906), Muzeul Etnografic al Ardealului, astăzi, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (1922), Muzeul Satului, astăzi, Muzeul Naţional al Satului “Dim. Gusti” (1936), MuzeulCivilizaţiei Tradiţionale ASTRA din Sibiu (1962).16