Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Resurse umane specializate 37<br />
includerii în analiză a indicatorilor ce privesc personalul de<br />
specialitate.<br />
De asemenea, reamintim că analizele <strong>din</strong> interiorul acestei<br />
dimensiuni au fost realizate folosind date care au fost primite<br />
de la Institutul Național de Statistică, precum și date care au<br />
fost colectate intern. Din acest motiv, trebuie ținut cont de<br />
faptul că acuratețea analizelor este dependentă de gradul<br />
în care instituțiile contactate au fost dispuse să răspundă<br />
adreselor primite și să ofere informațiile necesare. Prin urmare,<br />
realitatea conturată în cadrul clasificărilor ce urmează a fi<br />
prezentate trebuie interpretată în contextul datelor care au<br />
fost disponibile.<br />
Tabelul 6. Clasamentele primelor zece orașe pe subindicele de resurse umane specializate <strong>–</strong> top final și top conform<br />
metodologiei anterioare<br />
Poziția în top<br />
Orașe<br />
Valoarea scorului<br />
obținut<br />
(top final)<br />
Populație<br />
2016<br />
Top și scoruri conform metodologiei anterioare<br />
1 Cluj-Napoca 1,37 321687 Miercurea Ciuc 1,97<br />
2 Târgu Mureș 1,14 150191 Cluj-Napoca 1,83<br />
3 Târgu Jiu 0,96 96852 Târgu Jiu 1,58<br />
4 Miercurea Ciuc 0,87 42120 Iași 1,37<br />
5 Alba Iulia 0,75 74233 Alba Iulia 1,19<br />
6 Iași 0,65 362142 Târgu Mureș 0,84<br />
7 Oradea 0,59 222736 Oradea 0,52<br />
8 Sibiu 0,57 169786 Târgoviște 0,38<br />
9 Pitești 0,46 176747 Deva 0,33<br />
10 Sfântu Gheorghe 0,41 65080 Slatina 0,20<br />
Cluj-Napoca<br />
Municipiul Cluj-Napoca este unul <strong>din</strong>tre cele mai stabile<br />
oraș <strong>din</strong> punctul de vedere al resurselor umane specializate,<br />
cu oscilații foarte mici de la o ediție la alta. În toate edițiile<br />
studiului, Cluj-Napoca s-a aflat printre primele cinci orașe <strong>din</strong><br />
punctul de vedere al acestui indicator.<br />
Faptului că acest oraș este unul <strong>din</strong>tre cele mai importante<br />
centre universitare <strong>din</strong> <strong>România</strong> se regăsește și în punctele<br />
forte ale acestui oraș. Astfel, itemi precum numărul de<br />
studenți, de absolvenți și de profesori <strong>din</strong> mediul universitar<br />
sunt cei care cresc scorul orașului. Poziția Clujului pe primul<br />
loc demonstrează capacitatea acestuia de a forma viitori<br />
specialiști în domeniul culturii și al artelor, care să devină mai<br />
apoi personal de specialitate <strong>din</strong> diverse instituții culturale.<br />
Cu toate acestea, trebuie remarcat și că resursele umane<br />
existente <strong>–</strong> i.e. personalul angajat în instituțiile de cultură <strong>–</strong><br />
reprezintă un punct mai slab al orașului, fapt observabil prin<br />
scăderea scorului atunci când metodologia este modificată.<br />
Târgu Mureș<br />
Târgu Mureș are un potențial ridicat <strong>din</strong> punctul de vedere<br />
al resurselor umane specializate, aflându-se în acest an pe a<br />
doua poziție. Cele mai mari scoruri au fost obținute pe itemii<br />
referitori la cursanții înscriși în școlile populare de arte (și
Change language