Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Resurse umane specializate 37

includerii în analiză a indicatorilor ce privesc personalul de

specialitate.

De asemenea, reamintim că analizele din interiorul acestei

dimensiuni au fost realizate folosind date care au fost primite

de la Institutul Național de Statistică, precum și date care au

fost colectate intern. Din acest motiv, trebuie ținut cont de

faptul că acuratețea analizelor este dependentă de gradul

în care instituțiile contactate au fost dispuse să răspundă

adreselor primite și să ofere informațiile necesare. Prin urmare,

realitatea conturată în cadrul clasificărilor ce urmează a fi

prezentate trebuie interpretată în contextul datelor care au

fost disponibile.

Tabelul 6. Clasamentele primelor zece orașe pe subindicele de resurse umane specializate top final și top conform

metodologiei anterioare

Poziția în top

Orașe

Valoarea scorului

obținut

(top final)

Populație

2016

Top și scoruri conform metodologiei anterioare

1 Cluj-Napoca 1,37 321687 Miercurea Ciuc 1,97

2 Târgu Mureș 1,14 150191 Cluj-Napoca 1,83

3 Târgu Jiu 0,96 96852 Târgu Jiu 1,58

4 Miercurea Ciuc 0,87 42120 Iași 1,37

5 Alba Iulia 0,75 74233 Alba Iulia 1,19

6 Iași 0,65 362142 Târgu Mureș 0,84

7 Oradea 0,59 222736 Oradea 0,52

8 Sibiu 0,57 169786 Târgoviște 0,38

9 Pitești 0,46 176747 Deva 0,33

10 Sfântu Gheorghe 0,41 65080 Slatina 0,20

Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai stabile

oraș din punctul de vedere al resurselor umane specializate,

cu oscilații foarte mici de la o ediție la alta. În toate edițiile

studiului, Cluj-Napoca s-a aflat printre primele cinci orașe din

punctul de vedere al acestui indicator.

Faptului că acest oraș este unul dintre cele mai importante

centre universitare din România se regăsește și în punctele

forte ale acestui oraș. Astfel, itemi precum numărul de

studenți, de absolvenți și de profesori din mediul universitar

sunt cei care cresc scorul orașului. Poziția Clujului pe primul

loc demonstrează capacitatea acestuia de a forma viitori

specialiști în domeniul culturii și al artelor, care să devină mai

apoi personal de specialitate din diverse instituții culturale.

Cu toate acestea, trebuie remarcat și că resursele umane

existente i.e. personalul angajat în instituțiile de cultură

reprezintă un punct mai slab al orașului, fapt observabil prin

scăderea scorului atunci când metodologia este modificată.

Târgu Mureș

Târgu Mureș are un potențial ridicat din punctul de vedere

al resurselor umane specializate, aflându-se în acest an pe a

doua poziție. Cele mai mari scoruri au fost obținute pe itemii

referitori la cursanții înscriși în școlile populare de arte (și

Similar magazines