Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

8 Aspecte metodologice
2. Aspecte metodologice
Majoritatea conceptelor ce fac referire la lumea socială,
indiferent de aspectul pe care îl avem în minte, sunt
caracterizate de nevoia de a fi privite din mai multe unghiuri –
motiv pentru care există practici statistice de a grupa o serie
de variabile „observate” sub umbrela unei variabile „latente” 16
sau, în alți termeni, de a grupa indicatori măsurabili sub
umbrela unui concept „abstract”. Așadar, fie că înțelegem
noțiunea de „cultură” în sensul său mai larg – antropologic
–, ce face referire la norme și valori sociale 17 , fie că alegem
sensul său mai specific, ce face referire la educație, produse
și evenimente artistice, ajungem în aceeași poziție de a defini
„cultura” într-o manieră multidimensională. Acest fapt se
răsfrânge și asupra noțiunii de „vitalitate culturală”, oferindu-i
un caracter pluriperspectival.
După cum a fost menționat, conceptul de vitalitate
culturală cuprinde atât partea de consum cultural, cât și de
producție culturală, fapt asumat de către susținătorii acestuia
pentru a fi cât mai inclusiv, din perspectiva a trei dimensiuni:
prezența oportunităților pentru a realiza activități de producție
și consum cultural; participare în activități de producție și
consum cultural; suportul pentru activități culturale 18 .
Toate aceste dimensiuni majore sunt măsurate, în practică,
prin indicatori aflați la nivele diferite de abstractizare, măsurare,
disponibilitate și recurență. Indicatorii de nivel unu sunt
reprezentați de date cantitative, cu caracter public, strânse anual
și care permit comparația între diverse unități administrativ
teritoriale 19 . Indicatorii de nivel doi au toate caracteristicile
16 A. Field, Discovering Statistics Using SPSS, ed. 3, Thousand Oaks, CA, Sage
Publications, 2009.
17 G. Hofstede, Cultures and Organizations. Intercultural Cooperation and Its
Importance for Survival. Software of the Mind, London, McGraw-Hill, 1991.
18 Jackson, Kabwasa-Green și Herranz, Cultural Vitality in Communities:
Interpretation and Indicators.
19 Id., pp. 33–34.
indicatorilor de nivel unu, însă conțin elemente ce permit
doar comparații la nivel regional – între orașe sau alte unități
administrativ teritoriale dintr-o regiune anume. Indicatorii de
nivel trei conțin, la rândul lor, tot date cantitative, însă sunt
limitate de momentul de timp pentru care oferă informații. Dacă
indicatorii de nivel unu și doi pot fi descriși ca date cu caracter
longitudinal, indicatorii de nivel trei sunt date transversale –
măsurate doar la un moment dat 20 . În final, autorii studiului
Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators
menționează că pot fi utilizate și date de nivel patru pentru a
studia vitalitatea culturală. Astfel de date sunt calitative (ex.
studii etnografice), complementare datelor cantitative 21 .
Din perspectiva datelor utilizate în raportul de față, putem
spune că ele se încadrează, conform clasificării anterioare,
la nivelul unu și nivelul trei. Datele de nivel unu cuprind
indicatorii referitori la: infrastructura culturală, cheltuielile
bugetare pentru cultură și industriile creative. Ceilalți trei
indicatori, resurse umane specializate, participarea culturală și
așezămintele culturale, sunt date de nivelul trei, fiind colectate
intern prin chestionare trimise instituțiilor culturale vizate.
Pentru majoritatea indicatorilor, anul de referință al
datelor este 2016. Face excepție doar indicatorul cu privire la
așezămintele culturale, pentru care anul de referință este 2017.
Cercetarea de față își propune să fie o continuare a
eforturilor anterioare din seria de studii Vitalitatea Culturală
a Orașelor. În acest sens, orașele pentru care au fost realizate
analize în cadrul acestui capitol sunt cele prezente și în
studiul realizat în 2016, Vitalitatea culturală a orașelor din
România 22 . Această opțiune a fost preferată din două motive:
20 Id., p. 34.
21 Id., p. 35.
22 Ș. Voicu și A. Dragomir, ‘Vitalitatea culturală a orașelor din România – Ediția
2016’. În C. Croitoru și A. Becuț (coord.), Caietele Culturadata, Volumul
1/2017, București, Pro Universitaria, 2017.