Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
2019<br />
1. Introducere<br />
Societățile sunt într-un continuu proces de transformare,<br />
iar acest aspect poate fi observat cu privire la fiecare <strong>din</strong>tre<br />
instituțiile sociale de bază, <strong>din</strong>tre care amintim: politica,<br />
economia, religia, familia și educația 1 . Istoria umană a cunoscut<br />
o <strong>din</strong>amică de la comunități agrare, premoderne, transformate<br />
în societăți industriale urbane și, într-un final, societățile prezente<br />
definite ca postmoderne 2 . Printre efectele acestor transformări<br />
putem aminti schimbări aduse asupra familiei, organizată în<br />
premodernitate în jurul familiei extinse și reorganizată astfel încât<br />
în prezent complexitatea vieții de familie subîntinde organizări<br />
diverse <strong>–</strong> de la familii care încă mai cuprind trei generații la familii<br />
nucleare și monoparentale 3 . Similar, natura muncii umane a fost<br />
schimbată, prin trecerea de la o organizare bazată pe munca de<br />
subzistență către munca industrială, în care timpul și puterea de<br />
muncă reprezintă elemente contractate 4 .<br />
Însă urbanizarea nu este doar o cauză a <strong>din</strong>amicii societale,<br />
fiind la rândul său afectată de diverși factori. Felul în care arată<br />
orașele și activitățile pe care se bazează pentru a facilita traiul<br />
cetățenilor reprezintă la rândul lor rezultatul unor procese<br />
economice, sociale și politice. Cea de-a doua jumătate a<br />
secolului XX a cunoscut trecerea de la o economie bazată pe<br />
producție la una postindustrială, organizată în jurul serviciilor 5 .<br />
O astfel de schimbare a stat la baza și a ceea ce pe parcursul<br />
următoarelor pagini va reprezenta punctul focal: vitalitatea<br />
culturală a orașelor.<br />
1 P. Tufiș, ‘Structură, Stratificare și Mobilitate Socială’, în L. Vlăsceanu (coord.),<br />
Sociologie, Iași, Polirom, 2011, pp. 294<strong>–</strong>336.<br />
2 J.-F. Lyotard, Condiția Postmodernă, trans. C. Mihali, Cluj, Idea Design &<br />
Print, 2003.<br />
3 A. Giddens și P. W. Sutton (eds.), Sociology: Introductory Rea<strong>din</strong>gs,<br />
Cambridge, UK, Polity Press, 2010.<br />
4 T. Ingold, ‘Work, Time and Industry’, Time & Society, vol. 4, no. 1, 1995,<br />
pp. 5<strong>–</strong>28.<br />
5 D. Bell, ‘The Coming of the Post-Industrial Society’, The Educational Forum,<br />
vol. 40, no. 4, 1976, pp. 574<strong>–</strong>579.<br />
Introducere<br />
Pentru societățile contemporane au fost utilizate<br />
caracterizări felurite: postmoderne 6 , supermoderne 7 , ale<br />
vitezei 8 , globale 9 , ale rețelelor 10 și multe altele. Astfel de<br />
caracterizări marchează schimbări importante în ceea ce<br />
privește modalitățile oamenilor de a se raporta la spațiul în<br />
care locuiesc, la stilul de viață pe care îl au și la economie.<br />
Așadar, vitalitatea culturală devine un element tot mai<br />
important într-o economie în care sectorul creativ câștigă pe zi<br />
ce trece tot mai mult teren, fapt ce trebuie luat în considerare<br />
atunci când sunt realizate proiecte de urbanizare. Orașele<br />
creative, ca expresie a vitalității culturale urbane ridicate, sunt<br />
orașe cu economii puternice, i.e. ofertă mai mare a locurilor<br />
de muncă și capital uman peste medie 11 , ce acționează ca<br />
centre de atragere a populației în defavoarea orașelor care<br />
nu investesc deloc în dezvoltarea industriilor creative.<br />
6 Lyotard, Condiția Postmodernă.<br />
7 M. Augé, Non-Places: Introduction to an Anthropology of Supermodernity,<br />
trans. J. Howe, New York, Verso, 1995.<br />
8 H. Rosa, ‘Social Acceleration: Ethical and Political Consequences of a<br />
Desynchronized High-Speed Society’, în H. Rosa și W. E. Scheuerman<br />
(eds.), High-Speed Society: Social Acceleration, Power, and Modernity,<br />
University Park, PA, Pennsylvania State Univesity Press, 2009, pp. 77<strong>–</strong>111.<br />
PA”,”title”:”Social Acceleration: Ethical and Political Consequences of a<br />
Desynchronized High-Speed Society”,”type”:”chapter”},”uris”:[“http://<br />
www.mendeley.com/documents/?uuid=ebbee61f-632f-4c7a-bf70-82d3<br />
4509d5a1”]}],”mendeley”:{“formattedCitation”:”Hartmut Rosa, ‘Social<br />
Acceleration: Ethical and Political Consequences of a Desynchronized High-<br />
Speed Society’, in High-Speed Society: Social Acceleration, Power, and<br />
Modernity, ed. by Hartmut Rosa and William E. Scheuerman (University<br />
Park, PA, 2009<br />
9 M. Albrow, The Global Age: State and Society Beyond Modernity, Cambridge,<br />
UK, Polity Press, 1996.<br />
10 M. Castells, The Rise of the Network Society, ed. 2, Malden, MA, Wiley-<br />
Blackwell, 2010.<br />
11 Joint Research Centre, The Cultural and Creative Cities Monitor. 2017<br />
Edition, Luxembourg, 2017, https://www.politico.eu/wp-content/<br />
uploads/2017/07/CulturalCreativeCitiesIndex.pdf%3E. (accesat la 11 mai<br />
<strong>2018</strong>).<br />
5
Change language