Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
68 Referințe<br />
Jackson, M. R., F. Kabwasa-Green și J. Herranz, Cultural<br />
Vitality in Communities: Interpretation and Indicators,<br />
Washington DC, Urban Institute, 2006.<br />
Jeannotte, M. S., ‘Shared spaces: Social and economic<br />
returns on investment in cultural infrastructure’, în N.<br />
Duxbury (ed.), Under Construction: The State of Cultural<br />
Infrastructure in Canada. Volume 2, Vancouver, Centre of<br />
Expertise on Culture and Communities, 2008.<br />
Joint Research Centre, The Cultural and Creative Cities Monitor.<br />
2017 Edition, Luxembourg, 2017, https://www.politico.eu/<br />
wp-content/uploads/2017/07/CulturalCreativeCitiesIndex.<br />
pdf%3E., (accesat la 11 mai <strong>2018</strong>).<br />
Klamer, A., A. Mignosa și L. Petrova, The relationship between<br />
public and private financing of culture in the EU, 2010.<br />
Landry, C. și F. Bianchini, The Creative City, London, Demos,<br />
1995.<br />
Landry, C., The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators,<br />
ed. 2, London, Earthscan Publications, 2008.<br />
Lyotard, J. F., Condiția Postmodernă, trans. C. Mihali, Cluj, Idea<br />
Design & Print, 2003.<br />
Matarasso, F., Towards a Local Culture Index. Measuring<br />
the Cultural Vitality of communities, Gloucestershire,<br />
Comedia, 1999.<br />
Murray, D. J., Economic Vitality. How the arts and culture<br />
sector catalyze economic vitality, Michigan, American<br />
Planning Association, 2011, www.mayorsinnovation.org/<br />
images/uploads/pdf/4_-_Economic_Vitality.pdf, (accesat<br />
la 20 aprilie <strong>2018</strong>).<br />
Orend, R., Socialization and Participation in the Arts,<br />
Washington DC, National Endowment for the Arts, 1988.<br />
Ostrower, F., The Diversity of Cultural Participation. Fin<strong>din</strong>gs<br />
from a national survey, Washington DC, Urban Institute,<br />
2005.<br />
Pratt, A. C., ‘The Cultural Industries and the Creative Class’,<br />
Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, vol. 90,<br />
no. 2, 2008, pp. 107-117.<br />
PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future <strong>–</strong> Global<br />
Competition, Local Leadership, [online], 2005, http://www.<br />
pwc.com/gx/en/government-public-sector-research/pdf/<br />
cities-final.pdf, (accesat 18 aprilie <strong>2018</strong>).<br />
Rosa, H., ‘Social Acceleration: Ethical and Political<br />
Consequences of a Desynchronized High-Speed Society’,<br />
în H. Rosa și W. E. Scheuerman (eds.), High-Speed Society:<br />
Social Acceleration, Power, and Modernity, University<br />
Park, PA, Pennsylvania State University Press, 2009), pp.<br />
77-111.<br />
Savage, M. et al., ‘A New Model of Social Class? Fin<strong>din</strong>gs<br />
from the BBC’s Great British Class Survey Experiment’,<br />
Sociology, vol. 47, no. 2, 2013, pp. 219-250. the Nuffield<br />
class schema, developed in the 1970s, was codified in the<br />
UK’s National Statistics Socio-Economic Classification<br />
(NS-SEC<br />
Tufiș, P., ‘Structură, Stratificare și Mobilitate Socială’, în L.<br />
Vlăsceanu, (coord.), Sociologie, Iași, Polirom, 2011, pp.<br />
296-336.<br />
Voicu, Ș și A. Dragomir, ‘<strong>Vitalitatea</strong> culturală a orașelor <strong>din</strong><br />
<strong>România</strong> <strong>–</strong> Ediția 2016’. În C. Croitoru și A. Becuț (coord.),<br />
Caietele Culturadata, Volumul 1/2017, București, Pro<br />
Universitaria, 2017.
Change language