Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
58 Așezămintele culturale
Miercurea Ciuc
Miercurea Ciuc este orașul care se regăsește pe ultima
poziție a topului din cadrul sectoarelor culturale și creative,
obținând un scor de 0,42 de puncte. Anul 2016 este primul
în care Miercurea Ciuc intră în top 10, oscilând, conform
metodologiei anterioare, între locurile 18 și 12 în intervalul
2010-2015.
Referitor la itemii care au compus acest scor, s-a observat
că sectoarele culturale și creative au generat în anul 2016 o
cifră de afaceri de aproximativ 4.162 de lei pe cap de locuitor,
cu 60,5% mai mult față de anul 2012, iar forța de muncă
ajunge în anul 2016 la aproximativ 46 de angajați la mia de
locuitori (Tabelul 17), în timp ce ponderea profitului în cifra de
afaceri a avut un trend general ascendent.
Referitor la domeniile care compun industria creativă,
putem spune că principalul actor, cu o contribuție semnificativă
la economia creativă a orașului Miercurea Ciuc, este cel de
„Artizanat și meșteșuguri”, care reprezintă o pondere de 64%
din totalul cifrei de afaceri, iar forța de muncă ocupată de
acest sector este în proporție de 75% din total. Secundare sunt
sectoarele de carte și presă și IT, acestea generând împreună o
cifră de afaceri de aproximativ 22% din totalul cifrei de afaceri
și aproximativ 15% din numărul total de angajați în SCC-uri 98 .
Tabelul 17. Dinamica cifrelor de afaceri și a nr. de angajați din SCC. Miercurea Ciuc, 2012-2016 (urban)
Cifra de afaceri pe cap de locuitor
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Evoluție %
2015-2016
Evoluție %
2012-2016
2.593,98 2.865,21 3.254,16 3.670,69 4.162,28 13,4% 60,5%
Numărul de angajați la 1.000 de locuitori
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Evoluție %
2015-2016
Evoluție %
2012-2016
34,76 37,75 41,25 44,00 45,71 3,9% 31,5%
9. Așezămintele culturale
Așezămintele culturale reprezintă un factor important în
regenerarea culturală a orașelor prin activitățile culturale
desfășurate pe plan local și prin implicarea comunității în
diverse acte de creație și manifestări artistice. 98
Așezămintele culturale sunt instituții publice de cultură
ce-și desfășoară activitatea în cadrul localităților urbane și
rurale organizate în unități administrativ-teritoriale de bază.
Ele funcționează în conformitate cu ordonanța publicată în
98 Vezi Tabelele A8, A9 și A10 din Anexe.
Monitorul Oficial la data de 28 decembrie 2016, Ordonanța
de urgență nr. 118/21/12/2006 privind înființarea, organizarea
și desfășurarea activității așezămintelor culturale. Conform
ordonanței, așezămintele culturale sunt definite ca „persoane
juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de
organizare și finanțare, care desfășoară activități în domeniul
cultural, de informare și de educație permanentă, reprezentând
servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea
coeziunii sociale și a accesului la informație”. De asemenea,
textul ordonanței aduce completări și cu privire la categoriile
Change language