Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
58 Așezămintele culturale<br />
Miercurea Ciuc<br />
Miercurea Ciuc este orașul care se regăsește pe ultima<br />
poziție a topului <strong>din</strong> cadrul sectoarelor culturale și creative,<br />
obținând un scor de 0,42 de puncte. Anul 2016 este primul<br />
în care Miercurea Ciuc intră în top 10, oscilând, conform<br />
metodologiei anterioare, între locurile 18 și 12 în intervalul<br />
2010-2015.<br />
Referitor la itemii care au compus acest scor, s-a observat<br />
că sectoarele culturale și creative au generat în anul 2016 o<br />
cifră de afaceri de aproximativ 4.162 de lei pe cap de locuitor,<br />
cu 60,5% mai mult față de anul 2012, iar forța de muncă<br />
ajunge în anul 2016 la aproximativ 46 de angajați la mia de<br />
locuitori (Tabelul 17), în timp ce ponderea profitului în cifra de<br />
afaceri a avut un trend general ascendent.<br />
Referitor la domeniile care compun industria creativă,<br />
putem spune că principalul actor, cu o contribuție semnificativă<br />
la economia creativă a orașului Miercurea Ciuc, este cel de<br />
„Artizanat și meșteșuguri”, care reprezintă o pondere de 64%<br />
<strong>din</strong> totalul cifrei de afaceri, iar forța de muncă ocupată de<br />
acest sector este în proporție de 75% <strong>din</strong> total. Secundare sunt<br />
sectoarele de carte și presă și IT, acestea generând împreună o<br />
cifră de afaceri de aproximativ 22% <strong>din</strong> totalul cifrei de afaceri<br />
și aproximativ 15% <strong>din</strong> numărul total de angajați în SCC-uri 98 .<br />
Tabelul 17. Dinamica cifrelor de afaceri și a nr. de angajați <strong>din</strong> SCC. Miercurea Ciuc, 2012-2016 (urban)<br />
Cifra de afaceri pe cap de locuitor<br />
Anul<br />
2012<br />
Anul<br />
2013<br />
Anul<br />
2014<br />
Anul<br />
2015<br />
Anul<br />
2016<br />
Evoluție %<br />
2015-2016<br />
Evoluție %<br />
2012-2016<br />
2.593,98 2.865,21 3.254,16 3.670,69 4.162,28 13,4% 60,5%<br />
Numărul de angajați la 1.000 de locuitori<br />
Anul<br />
2012<br />
Anul<br />
2013<br />
Anul<br />
2014<br />
Anul<br />
2015<br />
Anul<br />
2016<br />
Evoluție %<br />
2015-2016<br />
Evoluție %<br />
2012-2016<br />
34,76 37,75 41,25 44,00 45,71 3,9% 31,5%<br />
9. Așezămintele culturale<br />
Așezămintele culturale reprezintă un factor important în<br />
regenerarea culturală a orașelor prin activitățile culturale<br />
desfășurate pe plan local și prin implicarea comunității în<br />
diverse acte de creație și manifestări artistice. 98<br />
Așezămintele culturale sunt instituții publice de cultură<br />
ce-și desfășoară activitatea în cadrul localităților urbane și<br />
rurale organizate în unități administrativ-teritoriale de bază.<br />
Ele funcționează în conformitate cu ordonanța publicată în<br />
98 Vezi Tabelele A8, A9 și A10 <strong>din</strong> Anexe.<br />
Monitorul Oficial la data de 28 decembrie 2016, Ordonanța<br />
de urgență nr. 118/21/12/2006 privind înființarea, organizarea<br />
și desfășurarea activității așezămintelor culturale. Conform<br />
ordonanței, așezămintele culturale sunt definite ca „persoane<br />
juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de<br />
organizare și finanțare, care desfășoară activități în domeniul<br />
cultural, de informare și de educație permanentă, reprezentând<br />
servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea<br />
coeziunii sociale și a accesului la informație”. De asemenea,<br />
textul ordonanței aduce completări și cu privire la categoriile
Change language