Distribuţia Binomială: Modelare Statistică, Optimizare Numerică, cu ...

Lorentz JÄNTSCHI (principal investigator) & Sorana D. BOLBOACĂ (co-investigator)
Studiu de cohortă. În studiile de cohortă, un grup de pacienţi (cohorta), care au fost deja împărţiţi în
categoriile de interes pentru studiu (de exemplu bolnav versus indemn la boală, tratament versus
placebo), este urmărit pentru a evalua rezultatul de interes [35]. Grupurile trebuie să provină din
aceeaşi populaţie şi să difere doar prin caracteristica studiată. Studiile de cohortă se pot realiza
retrospectiv (evaluarea factorilor medicali, sociali, de mediu, etc. existenţi anterior momentului de
începere a studiului) sau prospectiv (evaluarea factorilor medicali, sociali, de mediu, etc. consideraţi
din momentul începeri studiului şi până la terminarea acestuia), şi se folosesc în evaluarea
strategiilor de management şi organizare a serviciilor de sănătate [36]. Studiul de cohortă se mai
foloseşte în situaţiile în care proporţia unei din categoriile studiului este mică, ceea ce ar necesita un
volum al eşantionului foarte mare.
Studiu caz-martor. În studiile caz-martor indivizii selectaţi să facă parte din grupul martor au
aceleaşi caracteristici cu cei din grupul caz, cu excepţia patologiei de interes [36]. Acestea se
folosesc cel mai frecvent în identificarea cauzelor patologiilor rare [37] sau în cazurile în care
rezultatul de interes necesită o mare perioadă de timp pentru apariţie.
Eşantionare în studiile medicale. În studiile medical, datorită limitelor financiare, etice şi de
personal, nu se utilizează întreaga populaţie (totalitatea populaţiei pentru care dorim să aflăm
informaţiile de interes) ci se va studia o parte a acesteia, cunoscută sub denumirea de eşantion.
Parametrii statistici descriptive obţinuţi pe studiul eşantionului se folosesc pentru a estima
caracteristicile populaţiei, iar generalizarea concluziilor obţinute din studiul eşantionului asupra
populaţiei din care acesta a fost extras se realizează prin metode de inferenţă statistică.
Cele mai frecvente tipuri de eşantionare ale subiecţilor întâlnite în studiile medicale sunt după
una din următoarele trei scheme.
Eşantion reprezentativ. Este acel eşantion în care toate elementele din care se realizează selecţia au
aceeaşi şansă să facă parte din eşantion. Selecţia unui element din populaţie pentru a face parte din
eşantion nu este influenţată de nici un factor. Pentru a putea generaliza rezultatele cu privire la
anumite caracteristici obţinute prin studiul eşantionului asupra populaţiei din care acesta a fost
extras, eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţie în ceea ce priveşte toate
caracteristicile de interes. În momentul alegerii eşantionului se impune doar volumul acestuia şi nu
[34] Schneider LS, Dagerman KS, Insel P. Risk of death with atypical antipsychotic drug treatment
for dementia: Meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. JAMA 2005;294(15):1934-43.
[35] Cohort Studies. Case-control studies. In: Bland M. An Introduction to Medical Statistics.
Oxford University Press, New York, USA, 1996, p. 35-9.
[36] Higashi T, Shekelle PG, Adams JL, Kamberg CJ, Roth CP, Solomon DH et al. Quality of care
is associated with survival in vulnerable older patients. Ann Intern Med 2005;143(4): 274-81.
[37] Pelucchi C, Galeone C, Levi F, Negri E, Franceschi S, Talamini R et al. Dietary acrylamide
and human cancer. Int J Cancer 2006;118(2):467-71.
132(157)