PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Recommendations

Info

Exersarea reactualizării. Să ne punem întrebări despre ceea ce încercăm să învăţăm. Să presupunem că ai la dispoziţie două ore ca să înveţi un material care poate fi citit în aproximativ 30 de minute. Citirea şi recitirea de patru ori a materialului este în general mai puţin eficientă decât citirea lui o singură dată, însoţită de punerea de întrebări pe text. Apoi urmează recitirea părţilor selectate din text, pentru a clarifica unele aspecte care au fost greu reactualizabile după prima citire. Încercarea de reactualizare a materialului este un mod eficient de utilizare a timpului. Un procedeu înrudit cu exersarea reactualizării este cel utilizat în situaţiile de memorare implicită; este vorba de practica mentală care implică repetarea imaginară a deprinderii perceptual- motorii în absenţa oricărei mişcări efective (de exemplu, atunci când înveţi să conduci şi îţi imaginezi mental ce trebuie să faci când eşti la un semafor: dacă este culoarea roşie trebuie să pregăteşti maşina pentru a putea porni când apare culoarea verde). Metoda RICAR – este destinată îmbunătăţirii abilităţii elevului/ studentului de a învăţa şi reproduce materialul prezentat într-o carte. Metoda îşi ia numele de la primele litere ale celor cinci etape ale sale: răsfoire, întrebări, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea în gând. 16
4. GÂNDIREA ŞI LIMBAJUL Activitatea umană în ansamblul său presupune implicarea unei multitudini de aspecte ale psihicului uman. Gândirea, constituie procesul central, de maximă complexitate, care coordonează aceste activităţi. Este dificil să definim gândirea astfel încât să putem surprinde imaginea de ansamblu a acesteia şi multitudinea aspectelor implicate. Mai corect pare a fi să concepem gândirea ca o succesiune de operaţii care ne permit cunoaşterea unor aspecte ale realităţii şi rezolvarea unor situaţii problematice. Să ne închipuim că încercaţi să învăţaţi câteva fragmente dintr-un text. Într-o scurtă perioadă de timp, vă afundaţi în lectură şi încercaţi să deprindeţi conţinutul textului. Pare simplu, nu? De fapt, ce aţi făcut în timpul celor câteva minute ? Aţi „gândit” ! Această funcţie înglobează diverse activităţi mintale: să observi, să judeci, să deduci înţelesuri, să-ţi pui întrebări, să-ţi imaginezi răspunsuri, să-ţi aminteşti, să măsori timpul care trece, să reflectezi asupra unei probleme; toate acestea sunt tot atâtea manifestări ale gândirii. Pe de altă parte, gândirea relevă emoţii, credinţe, o anumită cultură, o identitate, o judecată. Iată deci o multitudine de elemente care ne relevă aspectul de complexitate al gândirii. 4.1 Forme şi operaţii ale gândirii umane 4.1.1 Formele gândirii Ca proces psihic de mare complexitate, actul de gândire se poate obiectiva într-o serie de forme specifice: concepte, noţiuni, judecăţi, scheme, raţionamente sau poate interveni în actul înţelegerii sau al rezolvării de probleme. Iată pe scurt, în continuare, principalele forme psihologice ale gândirii umane. Conceptele reprezintă modalităţi de a grupa la un loc sau de a clasifica informaţiile astfel încât pot fi precizate o serie de clase de obiecte. Obiectele pot fi clasificate în două moduri, după caracteristicile comune sau după proprietăţile pe care le împărtăşesc. Conceptele largi pot fi împărţite în subcategorii şi, în acelaşi timp să observăm că unele obiecte aparţin mai multor categorii. Noţiunile permit realizarea de judecăţi referitoare la o clasă de obiecte sau fenomene. Prin intermediul noţiunilor, noi reuşim să diferenţiem esenţialul de neesenţial. În general, se vorbeşte despre două tipuri de noţiuni: concrete şi abstracte. Judecăţile comunică relaţiile dintre noţiuni, respectiv prin intermediul acestora se realizează afirmarea sau negarea unui raport între noţiuni. Ceea ce este interesant de subliniat este faptul că pentru a fi considerată un act de gândire o judecată trebuie să se bucure de atributul convingerii, al adeziunii, din partea celui care o enunţă. Raţionamentul este acea formă de gândire în care, pornind de la câteva judecăţi se poate obţine o altă judecată. Altfel spus, raţionamentul este „o gândire direcţionată”. Această formă de gândire este utilizată în conjuncţie cu alte procese mentale pentru a ajunge la soluţia optimă a unei probleme. Există două tipuri de raţionamente: raţionamentul deductiv, desfăşurat în plan abstract, mergând de la reguli generale către instanţe specifice; raţionamentul inductiv care sumarizează o multitudine de observaţii specifice şi de fapte concrete pentru a ajunge la generalizări. 17
Page 1 and 2: PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI CUPRINS 1. CE
Page 3 and 4: 1. CE ESTE PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI? P
Page 5 and 6: 2.1.1 Condiţionarea clasică Unul
Page 7 and 8: dispare chiar dacă nu mai este în
Page 9 and 10: 3. Este extrem de importantă oferi
Page 11 and 12: 3. Memoria Memoria constituie una d
Page 13 and 14: măsură ce sunt prezentate cuvinte
Page 15: 80 de cifre după un an şi jumăta
Page 19 and 20: 4.1.2 Operaţiile generale ale gân
Page 21 and 22: Interiorizarea acţiunilor concrete
Page 23 and 24: centrat pe această metodă a fost
Page 25 and 26: 5. CREATIVITATE ŞI IMAGINAŢIE În
Page 27 and 28: Aceasta reprezintă energia ce pune
Page 29 and 30: Imaginaţie creatoare voluntară ca
Page 31 and 32: 5.5 Stimularea creativităţii şi
Page 33 and 34: (2). Cea de-a doua modalitate de î
Page 35 and 36: ceea ce are ca efect uşurarea rezo
Page 37 and 38: 6. TEORII ALE MOTIVAŢIEI ŞI ÎNV
Page 39 and 40: 4. trebuinţele de stimă şi recun
Page 41 and 42: • Motivaţia globală Din perspec
Page 43 and 44: este aceea în care nivelul de aspi
Page 45 and 46: corectă a efortului depus, prin no
Page 47 and 48: fiecăruia. Pot fi amintite în ace
Page 49 and 50: sunt veseli, optimişti, iar alţii
Page 51 and 52: asupra tipurilor temperamentale. Ps
Page 53 and 54: de model. De aceea, atitudinea obie
Page 55 and 56: aptitudinilor, ci doar cea corect,
Page 57 and 58: 1. Depistarea potenţialului aptitu
Page 59 and 60: - Inteligenţa naturalistă - cea c
Page 61 and 62: Modelul genetic depăşeşte viziun
Page 63 and 64: afara programului şcolar). Alte po
Page 65: 8. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Ausube

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?