PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Aceşti predictori enumeraţi reprezintă obiectivări ale creativităţii în fenomene palpabile şi,
deci, accesibile, dar cu caracter nespecific, care nu pot oferi decât aproximări cu privire la
profilul creativ.
Într-o manieră mai riguroasă, creativitatea elevilor poate fi apreciată utilizând o serie de
metode cum ar fi:
1. Analiza produselor activităţii (se referă atât la activităţile desfăşurate la solicitarea şcolii,
cât şi la cele realizate din proprie iniţiativă).
2. Studiul de caz - are dublă utilizare atât ca diagnosticare, cât şi ca metodă de stimulare a
creativităţii.
3. Metoda aprecierii (a interevaluării sau autoaprecierii) - are dubla funcţionalitate: este
mijloc de identificare a performanţelor creative şi constituie un criteriu de validare a
rezultatelor obţinute prin intermediul testelor de creativitate. Aceasta metoda utilizează trei
tehnici distincte:
- a desemnării cazurilor extreme (care sunt primii sau ultimii dintre colegi în ierarhia clasei
în ceea ce priveşte rezultatele dintr-un domeniu);
- a clasificării (sunt ierarhizaţi toţi elevii);
- a evaluării propriu-zise, când se acordă note în funcţie de o anumita exigenţă
comportamentală sau de performanţă.
4. Metoda testelor. Opiniile asupra testelor de creativitate variază de la cele care le
consideră variante ale testelor de inteligenţă, până la cele care susţin faptul că sondează o
zonă inaccesibila altor probe.
36