PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Libertatea acordată copiilor. Aceşti părinţi şi profesori nu sunt autoritari, nu încearcă să-şi
controleze, în mod constant, copiii şi nu impun restricţii prea mari asupra activităţilor
acestora.
Respectul acordat capacităţilor copiilor – părinţii au încredere în capacităţile copiilor şi
cred în unicitatea personalităţii lor. Aceşti copii îşi dezvoltă în mod natural încrederea în
sine în ce priveşte asumarea riscurilor şi originalitatea.
1 Alex Osborn, la început reporter la Buffalo Times şi Buffalo Express a intrat, în perioada
interbelică, în afaceri în domeniul publicităţii şi reclamei; în această perioadă a pus la punct
una dintre cele mai cunoscute metode de stimulare a creativităţii de grup – brainstormingul.
Mai târziu, prin asocierea cu o serie de parteneri a pus bazele uneia dintre cele mai mari
companii din lume in domeniul publicităţii: BBDO (Batten, Barton, Durstine & Osborn).
O apropiere emoţională nu foarte mare - copiii nu trebuie să depindă exagerat de mult de
părinţi, dar trebuie să ştie că sunt iubiţi şi acceptaţi.
Copiilor trebuie să li se predea valori nu reguli - în loc să emită reguli specifice, părinţii şi
profesorii trebuie să ofere un set clar de valori asupra a ceea ce este bine sau rău; adulţii
trebuie să demonstreze acele valori prin exemplul personal şi încurajează copiii să
stabilească singuri care este comportamentul conform cu acele valori. Nu există, deci
constrângere.
Aprecierea creativităţii - copiii înalt creativi spun că se simt puternic încurajaţi de părinţi în
realizarea activităţilor creative, iar părinţii declară că sunt încântaţi să-şi vadă copiii
manifestându-se creativ.
Umorul - s-a constatat într-un studiu, că în familiile cu copii creativi, simţul umorului este
foarte prezent. Această atmosferă are rolul de a întreţine un tonus psihic crescut, de
eliminare a oricărui fel de stres.
În ce priveşte rolul şcolii în eliminarea blocajelor şi cultivarea creativităţii, se poate vorbi
despre o filosofie a predării care încurajează creativitatea copiilor:
• Copiilor trebuie să li se creeze imaginea că învăţarea este foarte importantă şi foarte
plăcută;
• Copiii trebuie să înveţe activ. Ei ar trebui să fie încurajaţi să vină în clasă cu propriile lor
interese, experienţe, idei.
• Copiii trebuie să se simtă atât relaxaţi, cât şi stimulaţi în clasă. Nu trebuie să existe
tensiuni şi presiuni.
• Pentru elevi, profesorii reprezintă resurse, nu poliţişti sau zei. Copiii trebuie să-şi respecte
aprofesorii, dar trebuie să se şi simtă bine în preajma lor.
• Copiii trebuie să se simtă liberi să-şi discute problemele atât cu profesorii, cât şi cu egalii
lor.
• Când este vorba despre clasa lor, ei au responsabilitatea de a ajuta ca lucrurile să meargă
bine şi întotdeauna cooperarea este preferabilă competiţiei.
• Experienţele educative ar trebui să fie cât mai apropiate de experienţele cotidiene ale
copiilor. Ei trebuie să aibă atât putere, cât şi responsabilităţi în clasă.
32