PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

• inovativă, care se referă la abilitatea de a depăşi unele principii de bază formulate de
anumite şcoli de gândire sau care deschid căi noi de interpretare a realităţii; acest tip de
creativitate este specifică unei minorităţi;
• emergentă care se manifestă la genii şi care încorporează calitatea excelenţei deosebite;
realizările acestora depăşesc graniţele unui singur domeniu de activitate, putând dobândi
caracter de universalitate şi de perenitate.
5.2 Factorii creativităţii
T. Amabile vorbeşte despre trei factori de care depinde creativitatea unei persoane într-un
anumit domeniu:
5.2.1 Deprinderile specifice domeniului
Aceste elemente sunt "materia primă"pentru talentul, educaţia şi experienţa într-o anumită
sferă a cunoaşterii; într-o anumită măsură, aceste elemente sunt înnăscute; evident, copiii se
nasc cu diferite niveluri de talent. Educaţia şi experienţa pot face mult pentru dezvoltarea
unor talente; pe de altă parte, chiar şi talentele de nivel foarte înalt trebuie să fie dezvoltate.
5.2.2 Gândirea creativă şi deprinderile de lucru
Există anumite stiluri de lucru, stiluri de gândire şi trăsături de personalitate care le dau
posibilitatea oamenilor de a-şi folosi deprinderile dintr-un domeniu în mod diferit. Se pare
că unele facultăţi de gândire sunt înnăscute, dar există şi alte aspecte ale gândirii creative -
aşa cum sunt stilurile de lucru - care pot fi ameliorate prin educaţie şi prin experienţă. Un
stil de lucru creativ este marcat de:
- dăruirea de a face lucrurile bine;
- capacitatea de concentrare a eforturilor şi a atenţiei pe perioade lungi de timp;
- capacitatea de a abandona ideile neproductive şi de a lăsa temporar deoparte problemele
mai dificile;
- tenacitatea în faţa dificultăţilor;
- dorinţa de a munci cu perseverenţă.
Unele persoane sunt în mod natural mai înclinate spre gândirea creativă. Trăsăturilecheie
ale persoanelor cu niveluri înalte de creativitate sunt:
- autodisciplina în raport cu munca;
- perseverenţa, chiar şi în caz de frustrare;
- independenţa;
- netolerarea situaţiilor neclare;
- nonconformismul în raport cu stereotipurile societăţii;
- motivarea proprie pentru o muncă de calitate;
- dispoziţia de asumare a riscurilor.
5.2.3 Motivaţia intrinsecă
26