DOCUMENTE

Bihorului, care au dus la descoperirea unor importante centre de materiale radioactive.
Cunoscut pentru calitatea de membru al Partidului Comunist, în 1941-1942 este internat în
lagãrul de muncã de la Breaþcu, reuºind sã fugã în Vechiul Regat (1943). Dupã 23 august se reîntoarce
la Cluj, unde devine foarte activ în câmpul politic, este numit profesor la Universitatea
„Bolyai”, în 1948 se mutã la Universitatea „V. Babeº”, pentru ca finalmente sã se transfere – în
1950 – la Universitatea din Iaºi. Datoritã unor „erori” pe linie de partid, este sancþionat ºi scos
definitiv din „munca politicã” în 1954. Este autorul volumului Mecanica ºi teoria relativitãþii
(1938), a primului tratat românesc de Fizicã teoreticã (2 vol., 1957), conceput din punct de
vedere marxist-leninist, ºi a unei cantitãþi impresionante de studii în fizica teoreticã. În 1960 a
fost distins cu Ordinul Muncii cl. III, pentru întreaga sa activitate ºtiinþificã (cf. „La pensée”,
80/1958; I. Gottlieb, Teofil Vescan, 1913-1963, în vol. Universitatea din Iaºi, 1860-1985.
Dezvoltarea ºtiinþei, ed. Gh. Platon ºi V. Cristian, Iaºi, Edit. Universitãþii „Al.I. Cuza”, 1986,
p.251-252). Asupra viziunii sale în ceea ce priveºte Transilvania, în aceastã perioadã, vezi articolele
lui: Atitudinea noastrã în problema Ardealului („România liberã”, 4 sept. 1944),
Determinismul istoric al Ardealului (loc. cit., 11 sept. 1944), Dreptate pentru Ardeal ºi dreptate în
Ardeal („Drum nou”, Braºov, 11 oct. 1944), Situaþia din Nordul Ardealului („Scânteia”, nr. 119/25
ian. 1945), Lãmuriri pentru prietenii ardeleni („Voinþa Transilvaniei”, nr. 20/12 febr. 1945) º.a.
[2] Comitetul Executiv (sau – cum s-a mai numit – Corpul Consultativ) a funcþionat pânã în
iunie 1945. În legãturã cu statutul Transilvaniei vezi ºi „Manifestul pentru constituirea unei
republici transilvane”, în vol. Documente franceze despre Transilvania, 1944-1947, ed. V.Fl.
Dobrinescu, I. Pãtroiu, Bucureºti, Edit. Vremea, 2001, p.85-86, 92-94.
Nr. 539. Turda II, la 21.II.1945
NOTÃ
I. Dupã formarea guvernului Transilvaniei de Nord ºi a Frontului F.N.D.
(O.D.A.) al partidelor, cu includerea în mod obligatoriu a Sindicatelor Unite, în
cercurile ungureºti din Cluj se vorbeºte tot mai insistent de deschiderea unui
Parlament al Transilvaniei de Nord Libere ºi Independente, care ar fi emanaþia
unor alegeri libere.
O altã versiune: Parlamentul s-ar constitui din delegaþii oficiali ai partidelor ce
constituie F.N.D.(O.D.A.-ul), care partide cuprind toate pãturile sociale, toate profesiunile
ºi mai ales „toate” naþionalitãþile Transilvaniei de Nord.
Parlamentul întrunit ar vota independenþa þãrii ºi constituirea unei constituþii
la fel cu cea elveþianã. Aceasta numai ca nucleu pânã la Conferinþa de Pace, unde
vor cere extinderea constituþiei asupra întregului teritoriu al Transilvaniei, adicã ºi
asupra celui de sud.
ªi pânã atunci, o mare misiune a guvernului provizoriu este: „Ocrotirea elementului
unguresc din Transilvania de Sud (dél-erdélyi magyarság), oprimat de
cãtre elementele fasciste azi la putere acolo”. De altfel, ºi presa ungureascã de
acolo o scrie fãrã înconjur, puþin deghizat, iar presa recent apãrutã merge mai
departe ºi ia sub apãrare ºi elementele româneºti zise democratice. În „Világosság”
din 22.II., apãrutã azi, scrie cu titlu: Rãdescu miniszterelnök csendõrei belelõttek a
bukaresti Malaxa gyár munkásaiba [1].
Întrucât atmosfera nu va fi proprie pentru constituirea independenþei
Transilvaniei pe baze democratice, sau factorii „constituþionali” ar fi împiedicaþi,
vor decreta anexiunea la fel ca ºi judeþul Maramureº.
II. În sprijinul acþiunii ungureºti – pentru cã întregul act de loviturã teatralã cu
guvernul din Cluj e acþiune ungureascã dirijatã de la Debreþin – vine hotãrârea de
8
56